Mult discutatul caz Java a luat o întorsătură cel puțin supărătoare pentru ceea ce poate însemna pe viitor dezvoltarea software. Deși încă nu au fost definitivate aspectele de țin strict de fair use, s-a exprimat foarte clar că API-urile sunt protejate de drepturile de autor, atât în ceea ce privește codul sursă al acestora cât și structura, succesiunea și organizarea celor 37 de librării Java (API packages). Decizia ar avea efecte asupra a tot ceea ce înseamnă open -source și inovație în general, EFF nuanțând recent că libertata de a reimplementa și extinde API-urile existente reprezintă cheia progresului atât în dezvoltarea de produse hardware cât și software. Cu un accent mult mai pronunțat pe necesitatea compatibilității software, sunt aduse următoarele explicații - "When programmers can freely reimplement or reverse engineer an API without the need to negotiate a costly license or risk a lawsuit, they can create compatible software that the interface’s original creator might never have envisioned or had the resources to create. Moreover, compatible APIs enable people to switch platforms and services freely, and to find software that meets their needs regardless of what browser or operating system they use." Nu mi-am format încă o opinie, cel puțin nu una definitivă și este și greu ce-i drept, având în vedere că argumentele Google, bazate în mare parte pe necesitatea interoperabilității/compatibilității software, sunt aduse într-un caz ce privește dezvoltarea unui produs incompatibil cu însăși platforma Java. "Deși Android folosește limbajul Java, este indiscutabil că Android nu este compatibil în general cu Java. Așa cum Oracle a arătat, Google a dezvoltat Android chiar pentru a fi incompatibil cu plaftorma Java, astfel încât aplicațiile scrise/dezvoltate pe aceasta să nu funcționeze pe Java. " Dincolo de aceste aspecte, este oricum un caz dificil, în care opiniile, deși susținute, pot fi multiple și… Un răspuns

Mă gîndesc că v-ar fi de folos să stiți cam cum au evoluat lucrurile în ceea ce privește brevetabilitatea/non-brevetabilitatea programelor pentru calculator. Cazul Alice Corp. v CLS Bank International, care se va discuta în curând la Curtea Supremă din U.S., a readus în discuție argumente pro și contra brevetării software. Departe de a fi o dezbatere strict juridică, ipoteza brevetelor software atrage semnale de alarmă în primul rând datorită efectul negativ asupra inovației pe care se susține că l-ar avea brevetarea unor opere de acest tip. Dar, nu mă voi referi la ceea ce am susținut, argumentat în spijinul NON-brevetabilității software, ci dimpotrivă, la ceea ce mai marii grei ai industriei tech au expus PRO brevetabilitate. Argumentele IMB și Trading Technologies pot fi consultate mai jos, așa, pentru deliciul avocaților IP ☺ Răspunde

Cred ca stiti ca il amintesc destul de des pe Lawrence Lessig si nu as vrea sa credeti ca urmarindu-i activitatea, ascultandu-l sau citindu-i operele nu ma straduiesc sa imi pastrez o opinie obiectiva, chiar daca il admir, chiar daca este una dintre persoanele care m-au inspirat. Va spun asta pentru ca, inainte de a scrie acest post m-am gandit destul de mult la informatiile prezentate de Lessig, pe care nu as fi dorit sa le iau ca atare, lasandu-ma antrenata fara rost in cunoscutul razboi Google vs. Apple. Nu stiu daca printre cititorii acestui blog sunt si sustinatori Apple, mi-e greu oricum sa cred ca cineva s-a putut mentine „curat” in contextul in care toate stirile tech abunda de Apple la fiecare colt, cert este ca imi doresc ca, inainte de a asculta prezentarea Lessig sa va eliberati de orice idee preconceputa, de orice afinitate, de orice manie absurda sau justificata pentru ca uneori este util sa detinem cat mai multe informatii decat sa ne lipsim de cele care ni se par daunatoare. Si pentru ca am vb de „eliberare”, as vrea sa nu va pierdeti in multiplele detalii si sa omiteti esenta, asta pentru ca ideea de baza a prezentarii nu consta neaparat in „abuzurile” Apple cat in impactul pe care il poate avea asupra tehnologiei limitarea libertatii – spun “free” as in “free speech”, not as in “free beer”. S-ar parea ca, in concret, ne indreptam cu pasi marunti catre o etapa in care societatea uita sau omite sa ia in considerare ca are dreptul la interconectivitate, ca are posibilitatea sa studieze componente software pentru a analiza functionalitatea (reverse engineering), ca poate reproduce in scop privat opere fara a plati drepturi de autor, toate aceste drepturi consolidand libertatea ce permite accesul la opere pentru o corecta si… Un răspuns

“Nu mai ai timp sa scrii pe blog…” – e constatarea unui prieten apropiat, care a recunoscut ca imi citeste articolele din placere, si nu, din obligatie. Nu pot nega asta, cred ca intr-adevar fac parte dintre aceea care pot declara convinsi ca ziua are 16, si nu 24 de ore, asta poate apropos si de discutata crestere a frecventei de rezonanta a planetei. Well, pentru a nu atinge penibilul vorbind de lucruri pe care nu le stapanesc, revin la subiecte mai placute, pe care sunt in masura sa le discut, cum ar fi operele de tipul programelor pentru calculator. Am preluat recent actiunea celor de la KANVAS STUDIO, dezvoltator web care doreste sa ii fie recunoscute de instanta drepturile de autor asupra functionalitatii de tip CMS – sistem de administrare, conceput de acestia pentru sustinerea operelor web, printre care se numara si cea disponibila pe geniustravel.ro. Cum recunoasterea n-ar fi fost o problema care necesita in mod special aprecierea instantei, petitul cererii a fost completat si de constatarea incalcarii drepturilor KANVAS STUDIO prin actiunea detinatorului site-ului www.mgta.ro, care a utilizat fara consimtamantul titularului un produs software asupra carora nu detinea vreo licenta (pentru a nu cauta prea mult pe whois este vorba de MGTA COMPLET CORPORATION). Da, in prezent www.mgta.ro nu mai este online si nu aveti cum sa va dati seama ca pana si grafica web prezenta multiple similitudini cu cea regasita pe www.geniustravel.ro. Log-urile au fost insa retinute pe serverul hosting providerului, cel putin asa a declarat reprezentantul PROFISOL TELECOM, si mai mult decat atat, pentru a nu exista niciun dubiu in ceea ce priveste identitatea grafica si software regasita in cazul celor doua opere, in perioada de disponibilitate online, a fost realizata o expertiza tehnica extrajudiciara, pe care am placerea sa v-o prezint aici: Raport de… Un răspuns

I. Principalul obiectiv – libertatea de utilizare a softurilor open-source „Ratiunea existentei licentelor GPL consta in protejarea libertatii utilizatorilor de programe pentru calculator. Daca nu ne asiguram ca o astfel de licenta este respectata, nu ne vom putea indeplini scopul” Declaratia din 2007 a lui Eben Moglen aducea in atentie scopul licentierii GPL. Altfel spus, oricare dintre versiunile GPL nu reprezinta doar o metoda de informare a utilizatorului, ci reale instrumente juridice de valorificare a principiilor ce stau la baza acestei licente. Pentru ca am amintit de punerea in aplicare a clauzelor contractului de licenta pentru programele open-source, ar fi interesant si contextul in care reprezentantul Software Freedom Law Center (SFLC) a facut astfel de precizari. Se pare ca sunt multi cei pentru care un program distribuit GPL reprezinta doar o metoda ieftina de business, fara a lua in considerare si obligatiile incidente, printre acestia numarandu-se Monsoon Multimedia, care a modificat aplicatia BusyBox fara a pune la dispozitia userilor codul sursa al programului derivat (Firmware). Cum era de asteptat SFLC a intervenit, a trimis in judecata compania Monsoon Multimedia pentru se constata incalcarea drepturilor de autor, cerand, evident, si despagubiri. Totul s-a finalizat printr-o intelegere out of court. II. Alte litigii bazate pe incalcarea termenilor de licentiere GPL Fara a face o simpla insiruire inutila a principalelor litigii ce au avut ca baza incalcarea prevederilor GPL, existenta acestor procese trezeste la realitate persoanele incantate de acest World's Largest Entertainment Center, unde regulile, normele si constrangerile copyright-ului puteau fi uitate. 1. In 2008 Free Software Foundation (FSF) initiaza un proces impotriva Cisco dupa o perioada lunga in care FSF a incercat sa concilieze amiabil diferendul. Obiectul disputei – refuzul constant al celor de la Linksys (detinuta de Cisco) de a furniza codul sursa al produselor hardware care incorporau programe licentiate GPL.… 2 răspunsuri

Se poate obtine brevet pentru protejarea unui program de calculator pe teritoriul Europei? La aceasta intrebare multi au gasit raspunsul analizand un concept introdus pentru prima oara de Oficiul European de Brevete (EPO) – „computer implemented inventions” (CII). „Computer implemented invention” este definita a fi o inventie a carei implementare implica utilizarea unui calculator, a unei retele de computere sau al altui echipament programabil. Pentru a fi brevetata, o astfel de inventie trebuie, de asemenea, sa prezinte caracteristici care sa poata fi realizate, in totalitate sau in parte, prin intermediul unui program de calculator. Odata cu introducerea acestui concept, regula excluderii de la protectie a programelor de calculator considerate in sine, se reafirma ca implicand si o exceptie, potrivit careia astfel de inventii (CII) puteau fi brevetate daca prezentau caracter tehnic, erau noi si implicau o contributie inventiva fata de stadiul tehnicii. Avem astfel, pe de o parte „programele de calculator considerate in sine” – definite a fi non-inventii - excluse de la brevetare si aceste „computer implemented inventions” – sintagma ce pare sa acopere dezvoltarile din industria tehnologiei informatiei care pot obtine protectie prin brevet. 1. Programele de calculator "considerate in sine” (art.8 alin.(1) si (2) din Legea 64/1991) In mod similar prevederilor din Conventia Brevetului European (EPC), textul normativ intern (Legea nr.64/1991) se prezinta confuz intr-atat incat sa nu poata constitui o baza solida pentru evaluarea a ceea ce implica brevetarea programelor pentru calculator. Aceleasi dispozitii care includ programele de calculator in lista non-inventiilor, fac precizarea ca brevetarea acestora este exclusa doar in situatia in care cererea se refera la „obiecte sau activitati considerate in sine.” (Am evidentiat in acest mod exact exceptia la care faceam referire mai sus, prin trimitere la dispozitiile romanesti, care transpun oricum prevederile EPC). Prin corecta apreciere a ceea ce inseamna o cerere… 3 răspunsuri

Avem o lege – a dreptului de autor, care la nivel national, european sau international are in principiu aceleasi scopuri, acordand drepturi exclusive creatorilor ori titularilor asupra operelor dezvoltate, detinute de acestia. Aceeasi lege contine dispozitii speciale prin care sunt instituite drepturi inclusiv in favoarea publicului larg, drepturi in virututea carora, pot fi utilizate in anumite conditii, opere ce apartin de drept altor persoane. Am mai vorbit de utilizarile permise si AICI. Important de retinut este si faptul ca, in ceea ce priveste drepturile titularilor ori creatorilor, pe de o parte, si ale utilizatorilor de opere, pe de alta parte, ne vom raporta intotdeauna la legislatia specifica dreptului de autor. Aplicabila in orice speta, in concluzie si in contextul existentei unor opere ce poarta drepturi de autor, poate fi inclusiv „legea partilor” – cu alte cuvinte contractul sau conventia prin care se constituie sau sting raporturi juridice intre doua sau mai multe persoane. Ceea ce convin partile prin consimtamantul acordat are putere de lege asupra acestora. Se pune intrebarea – ce se intampla in cazul in care, prin acordul partilor, licentiatului nu i se permite copierea softului pentru utilizarea in cercul restrans al unei familii sau in cazul in care acelasi licentiat renunta la posibilitatea de a studia si testa functionalitatile software ale unui dispozitiv? Vor fi asemenea dispozitii contractuale valabile, cu posibilitatea de a fi impuse partilor in contextul in care legislatia specifica dreptului de autor acorda posibilitatea oricarei persoane sa realizeze o copie privata sau sa utilizeze un produs software in scop de reverse engineering? Fara discutie, nu s-ar putea ajunge la un raspuns fara o multitudine de alte intrebari, cum ar fi: - poate fi considerat ca avand o cauza licita un contract incheiat fara respectarea dispozitiilor legii dreptului de autor? - exista oare indeajuns de multe… 2 răspunsuri