Pentru ca fenomenul ACTA a luat amploare si actul international este deja cunoscut in Romania, trec peste introducere si evidentiez direct cateva dintre aspectele pentru care ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) n-ar fi trebuit sa fie semnat cu atata usurinta. 1. ACTA propune definitii diferite de cele consacrate la nivel european/international pentru anumite institutii corespondente drepturilor de proprietate intelectuala Daca avem in vedere definita data marfurilor contrafacute (art.5), de exemplu, vom observa ca regulile instituite de textul tratatului pentru identificarea unei contrafaceri sunt total diferite de cele aferente testului riscului de confuzie si al riscului de asociere. Folosirea expresiei „care nu se poate distinge în aspectele sale esențiale de o astfel de marcă de comerț” propune in fapt o alta varianta de analiza si identificare a marfurilor contrafacute, studiul similitudinii acestora cu anumite marci anterioare parand a se realiza in baza unor reguli noi, diferite de cele regasite in legislatia interna ori comunitara. Existenta unor reguli noi, in privinta carora nu putem spune daca sunt sau nu in completarea normelor legislatiei interne, va conduce catre reale dificultati de interpretare, cu riscul ca aceleasi prevederi sa fie aplicate in mod diferit, cu marea probabilitate ca o anumita institutie, precum contrafacerea sa capete intelesuri contrare cu cele avute in vedere de legiuitor. 2. Procedurile speciale de genul masurilor asiguratorii si al ordonantelor presedintiale vor putea fi accesate de titularii de drepturi NU doar in circumstante exceptionale ci in orice cauza de incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala Pe langa asa numitele „injunctions", pe care le consider a fi mai cunoscutele de noi „ordonante presedintiale”, textul ACTA face vorbire de masurile asiguratorii, unde un loc aparte il detine procedura ce nu necesita citarea partii adverse (inaudita altera parte). Este adevarat ca oricare dintre aceste proceduri reprezinta mijloace disponibile in toate sistemele de drept civil,… 2 răspunsuri

In 2011, cand tehnologia este peste tot, pana si in administratie, cand toata lumea isi comanda de pe internet si cand gasesti pe facebook inclusiv persoane de varsta a treia, exista in Romania judecatori care nu stiu ca website-ul reprezinta o opera ce poarta drepturi de autor. De fapt, contesta calitatea de opera a website-ului si modalitatea in care aceasta este creata, sustinand in modul cel mai ciudat posibil ca „realizarea unui website reprezinta punerea intr-o anumita structura a mai multor programe de calculator”. Acum, cand scriu asta, ma intreb care ar fi putut fi izvorul unei astfel de afirmatii sau mai precis cum s-a nascut ideea „website-ului as a software lego”; imi vine greu sa cred ca, in lipsa de cunostinte intr-un domeniu, un judecator nu ar fi putut sa incerce un google search pentru a vedea „ce zice lumea”, asa, macar din curiozitate. Uite, eu de AICI am invatat ce inseamna „internet” „drepturi de autor” „website-uri”. Este inca postat powerpoint-ul „dreptul de autor si internetul” unde Bogdan Manolea explica ce reprezinta o pagina web - o opera de creatie intelectuala ce poarta drepturi de autor. Si daca in romanii nostri nu avem incredere, atunci poate e relevanta sursa asta. Inainte de a reda citatul edificator, un scurt (atat cat se poate) rezumat al cauzei: KANVAS STUDIO incheie cu PRO MOTOR SRL un contract de dezvoltare website ce incorpora propriul CMS (content management system). Opera (website-ul) este finalizat, beneficiarului fiindu-i puse la dispozitie user-ul si parola pentru introducerea continutului text/poze, etc. Clientul se declara nemultumit si introduce cerere de chemare in judecata pentru recuperarea avansului. Dezvoltatorul web face cerere reconventionala solicitand plata integrala plus penalitati. KANVAS STUDIO (in dosar parata reclamanta) ridica exceptia de necompetenta materiala sustinand ca cererile si procesele in materie de creatie intelectuala se judeca de… Răspunde

De mult vroiam sa vorbesc de o speta extrem de interesanta, care implica o marca, un nume de domeniu, doua interese contrarii ... si, pentru un plus de atractivitate, drepturi de proprietate intelectuala asupra numelor comerciale. Stiu ca este greu sa apreciezi fara date concrete si mult mai greu sa emiti o parere cu subiecte desprinse din context, dar nu am sa dezbat intregul dosar la care am facut referire (desi pe cat era de complex, pe atat de interesant ar fi fost) preferand sa vorbesc azi exclusiv de ceea ce inseamna protectie a numelui comercial si de diferentele existente intre acest tip de protectie si protectia marcilor (ma refer la diferentele ce merita luate in considerare). Vorbim de nume comerciale si avem in vedere, evident, acele denumiri inregistrate la Registrul Comertului si extinse cu penibilul „S.R.L.” sau „S.A.”, de care, in acelasi evident mod, ne facem ca uitam pentru a nu strica denumirea aleasa dupa zeci de ore de naming. Asta la nivel national, dar vezi wipo.int (vezi treaties > full text of Paris Convention) si iti dai seama ca protectia numelui comercial este in primul rand recunoscuta si garantata la nivel international pentru ca art.8 din tratatul in cauza prevede ca: „A trade name shall be protected in all the countries of the Union without the obligation of filing or registration, whether or not it forms part of a trademark”. Remarcam, cel putin la nivel terminologic, si oricat de superficiala ar parea aprecierea, ca „trade name” reprezinta un concept total diferit de notiunea de „trademark”, neputand asadar face confuzie intre un nume comercial si o marca. Protectia asupra numelui comercial se traduce in drepturi pe care societatea in cauza le detine asupra denumirii pe care o poarta. Si aici ajung la unul dintre aspectele importante ale spetei, se… 35 răspunsuri

Aveti aici un video interesant, de fapt o prezentare a ceea ce poate insemna interventia sau prezenta unui avocat intr-un business de creatie (designeri, agentii de publicitate, development, etc). Daca aveti rabdare, poate prindeti cateva idei din recomandarile lui Mike Monteiro, Director de Creatie la Mule Design Studio – si ma adresez evident, celor care nu au cunostinte juridice dar activeaza in online, sunt creatori de opere si in aceasta calitate presteaza diverse servicii pentru clienti, semneaza in mod frecvent contracte (sau cel putin asa ar trebui). In cazul in care nu aveti timp sau chef sa urmariti prezentarea, nu ramane sa va spun decat „Don’t start work without a contract”. Este poate cel mai important lucru pe care trebuie sa il aveti in vedere. Răspunde

Mi-am dat seama recent ca, desi am avut “n” ocazii, nu am reusit sa scriu mai nimic despre marci. As adauga, in plus, ca domeniul este chiar unul care ma atrage in mod deosebit iar ocaziile la care faceam referire au constat de cele mai multe ori in opozitii, chiar spete in instanta ori intamplari care au generat un studiu ori au avut ca baza un research in domeniu. O sa incep cu ceva aproape hazliu poate datorita frecventei cu care, in viata mea profesionala, ma izbeste intrebarea „sigur ne puteti reprezenta in procedurile de opozitie din fata OSIM?” „reprezentarea nu este rezervata doar consilierilor in proprietate industriala?” Ideea nu este daca sunt sau nu consilier in proprietate industriala si asta pentru ca, btw, chiar detin o atestare in domeniu, mult mai important este sa fii consilier in proprietate industriala inscris in camera consilierilor de proprietate industriala pentru ca exercitarea acestei profesii, desi atestata printr-un examen si o diploma, nu are nicio valoare in Romania fara incadrarea in membership-ul asta numit Camera Nationala a Consilierilor in Proprietate Industriala din Romania. NU este relevant sa discutam nici ca formula legislativa te constrange (in sensul in care exista anumite limite) si nu poti exercita profesia de avocat si in acelasi timp pe cea de consilier in proprietate industriala - asta ar fi o alta discutie. Ma intorc la clientul care, fara cunostinte foarte aprofundate, ma intreaba daca intr-adevar as putea, in calitate de avocat, sa il reprezint in fata procedurilor de opozitie de la OSIM. Ii spun ca DA, mentionand ca experienta personala a aratat acest lucru. Nu stie ca este clientul nr.10 care imi pune aceasta intrebare. Pentru siguranta lui, da un telefon la OSIM unde lucrurile sunt intr-adevar in ceata pentru ca persoanele care, in mod normal, ar trebui sa… Răspunde

Pentru ca lumea intreaga nu doar se bucura de produsele Apple ci incearca sa si profite de acest minunat Apple AppStore in care oricine poate deveni peste noapte un developer cunoscut, nici Romania nu sta mai prejos, putandu-se remarca si aici o piata in devenire. Recunosc, tema articolului nu se doreste a fi piata iPhone Apps din Romania ci promovarea unor aplicatii utile juristilor si avocatilor, cel putin din punctul meu de vedere, vorbind in speta de Codul Civil, Codul de Procedura Civila, Legea insolventei si Legea societatilor comerciale, cea din urma pentru a va contrazice intr-un mod mai cu efect cu toti referentii Registrului Comertului – un loc, unde sincer, legislatia si logica asociata acesteia ori principiile de drept, isi pierd valoarea, credibilitatea. Well, imi pare rau ca am amintit de Registrul Comertului in contextul acestei initiative interesante, mai ales ca vroiam sa imi activez putin colegii detinatori de iPhone, si nu stiu daca am reusit facand trimitere la o institutie a statului. Stiu, dupa atata vreme am revenit cu post foarte scurt! Un răspuns

Toata lumea alearga sa depuna declaratii de venit, sa incheie contracte de asigurare din cauza marelui eveniment legislativ – Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.58/2010 potrivit careia beneficiarii veniturilor derivate din contracte de cesiune a drepturilor de autor, “datoreaza contributiile individuale de asigurari sociale, asigurari sociale de sanatate si asigurari de somaj”. Isteria este intr-un fel motivata – romanii sunt corecti si nu vor sa depaseasca termenul de 25 al lunii august pentru declararea veniturilor realizate in luna iulie. Nu am avut timp sa ma bulversez foarte tare de acest exces de zel al contribuabilului pentru ca mi s-a pus o intrebare interesanta – “trebuie intr-adevar declarate veniturile aferente lunii iulie sau veniturile corespondente lunii august?”. Imi face placere sa adaug vizavi de asta ca am constatat pentru a nu stiu cata oara ca am clienti isteti... In continuare merg pe varianta clasica, observ data intrarii in vigoare a OUG 58/2010 ca fiind 1 iulie 2010. Normele de aplicare a art.III din oug-ul in cauza intra in vigoare pe 3 august 2010 – perioada iulie – august oricum nu imi atragea atentia pentru ca o norma de aplicare in general face corp comun cu legea, considerandu-se ca data intrarii in vigoare este data actului normativ principal. Observ in schimb ca normele metodologice NU contin doar prevederi interpretative, de aplicare a OUG-ului ci si prevederi in completarea acestuia si de aici incepe problema pentru ca mi-am pus evidenta intrebare ce valoare are o norma care este completata printr-un alt act, retoric – poate fi considerata completa o norma al carei act de aplicare ii aduce modificari? Eu cred ca NU si continui cu o alta intrebare – daca este clar ca OUG 58/2010 reprezinta un act care a devenit complet doar la 3 august 2010 (prin completarile aduse de norme) cum… Răspunde

Cred ca stiti ca il amintesc destul de des pe Lawrence Lessig si nu as vrea sa credeti ca urmarindu-i activitatea, ascultandu-l sau citindu-i operele nu ma straduiesc sa imi pastrez o opinie obiectiva, chiar daca il admir, chiar daca este una dintre persoanele care m-au inspirat. Va spun asta pentru ca, inainte de a scrie acest post m-am gandit destul de mult la informatiile prezentate de Lessig, pe care nu as fi dorit sa le iau ca atare, lasandu-ma antrenata fara rost in cunoscutul razboi Google vs. Apple. Nu stiu daca printre cititorii acestui blog sunt si sustinatori Apple, mi-e greu oricum sa cred ca cineva s-a putut mentine „curat” in contextul in care toate stirile tech abunda de Apple la fiecare colt, cert este ca imi doresc ca, inainte de a asculta prezentarea Lessig sa va eliberati de orice idee preconceputa, de orice afinitate, de orice manie absurda sau justificata pentru ca uneori este util sa detinem cat mai multe informatii decat sa ne lipsim de cele care ni se par daunatoare. Si pentru ca am vb de „eliberare”, as vrea sa nu va pierdeti in multiplele detalii si sa omiteti esenta, asta pentru ca ideea de baza a prezentarii nu consta neaparat in „abuzurile” Apple cat in impactul pe care il poate avea asupra tehnologiei limitarea libertatii – spun “free” as in “free speech”, not as in “free beer”. S-ar parea ca, in concret, ne indreptam cu pasi marunti catre o etapa in care societatea uita sau omite sa ia in considerare ca are dreptul la interconectivitate, ca are posibilitatea sa studieze componente software pentru a analiza functionalitatea (reverse engineering), ca poate reproduce in scop privat opere fara a plati drepturi de autor, toate aceste drepturi consolidand libertatea ce permite accesul la opere pentru o corecta si… Un răspuns

Cred ca va mai aduceti aminte de notificarea AIMR adresata Trilulilu si HOSTWAY Romania, in urma careia multi s-au apucat sa strige “asa le trebuie, sa terminam odata cu internetul ilegal” in contextul in care, firma Hostway este un participant onest si civilizat pe piata informationala. Va mai amintiti ca AIMR a trimis in judecata HOSTWAY si Trilulilu si probabil ca au fost retinute inclusiv argumentele juridice ale celor de la AIMR, potrivit carora era sustinuta aberanta circumstanta in care providerul Hostway Romania editeaza fisiere protejate de dreptul de autor, dand astfel o functie comerciala utilizarii acelor opere. Asta, evident, printre multe alte sustineri cu greutate de genul trimiterii la art.138 indice 5 din legea 8/1996 care, desi face vorbire doar de DREPTUL titularului de a institui masuri tehnice de protectie, a fost interpretat in actiunea AIMR ca evidentiind OBLIGATIA furnizorului de a utiliza tehnologiile de filtrare a informatiilor postate. Se faceau si trimiteri la jurisprundenta internationala, neputandu-se citi altceva printre randuri, decat “e greu, dificil pentru noi titularii sa ne protejam operele, sa investim atatia bani pentru masuri tehnice de protectie, oare nu este mai normal sa impunem altora sa faca asta??” Situatia insa s-a remediat out of court. Trilulilu si AIMR au convenit in privinta unei intelegeri, de care sincer nu m-am interesat, avand in vedere ca ma asteptam ca trilulilu crocodilu sa lupte pana la capat, mai ales ca ar fi avut sanse si el, nu numai Hostway. Prezentul insa pune in valoare aceeasi pozitie AIMR de participant activ in lupta pentru un internet cu muzica legala. Fac o paranteza si ma intreb - daca toate site-urile ".ro" vor avea doar muzica legala, oare partenerul AIMR - eOK va face fata concurentei? S-ar putea, avand in vedere ca in general carentele artistice sunt compensate de un pragmatism… Un răspuns

“Nu mai ai timp sa scrii pe blog…” – e constatarea unui prieten apropiat, care a recunoscut ca imi citeste articolele din placere, si nu, din obligatie. Nu pot nega asta, cred ca intr-adevar fac parte dintre aceea care pot declara convinsi ca ziua are 16, si nu 24 de ore, asta poate apropos si de discutata crestere a frecventei de rezonanta a planetei. Well, pentru a nu atinge penibilul vorbind de lucruri pe care nu le stapanesc, revin la subiecte mai placute, pe care sunt in masura sa le discut, cum ar fi operele de tipul programelor pentru calculator. Am preluat recent actiunea celor de la KANVAS STUDIO, dezvoltator web care doreste sa ii fie recunoscute de instanta drepturile de autor asupra functionalitatii de tip CMS – sistem de administrare, conceput de acestia pentru sustinerea operelor web, printre care se numara si cea disponibila pe geniustravel.ro. Cum recunoasterea n-ar fi fost o problema care necesita in mod special aprecierea instantei, petitul cererii a fost completat si de constatarea incalcarii drepturilor KANVAS STUDIO prin actiunea detinatorului site-ului www.mgta.ro, care a utilizat fara consimtamantul titularului un produs software asupra carora nu detinea vreo licenta (pentru a nu cauta prea mult pe whois este vorba de MGTA COMPLET CORPORATION). Da, in prezent www.mgta.ro nu mai este online si nu aveti cum sa va dati seama ca pana si grafica web prezenta multiple similitudini cu cea regasita pe www.geniustravel.ro. Log-urile au fost insa retinute pe serverul hosting providerului, cel putin asa a declarat reprezentantul PROFISOL TELECOM, si mai mult decat atat, pentru a nu exista niciun dubiu in ceea ce priveste identitatea grafica si software regasita in cazul celor doua opere, in perioada de disponibilitate online, a fost realizata o expertiza tehnica extrajudiciara, pe care am placerea sa v-o prezint aici: Raport de… Un răspuns