Am scris într-un articol anterior despre șansele pe care le-ar avea un nume de domeniu în fața unei mărci identice ca denumire și înregistrată anterior. Era un text ce încerca să găsească câteva dintre argumentele care ar fi putut fi aduse în susținerea deținătorului de domeniu, dar nu reușisem să cuprind întreaga speță și de aceea am revenit cu detalii. 1.Pe lângă cazurile cu Simona Halep și Amazon România, pe lista de dispute udrp se înscrie și racing-planet.ro, domeniu împotriva căruia s-a deschis procedura de arbitraj de către deținătorul mărcii cu același nume, înregistrată în Germania. Așa cum încercam să subliniez și în articolul anterior, detaliile acestei spețe pot constitui tot atâtea argumente cât pentru a nu decide cu ușurință în favoarea mărcii, chiar dacă aceasta este anterioară și chiar dacă aceasta are aceeași denumire cu domeniul. Nu aș vrea să credeți că voi lăsa niște argumente desprinse de regulile procedurii udrp (Uniform Domain Name Resolution Policy) și tocmai de accea, amintesc că, dincolo de ceea ce a devenit aproape o uzanță în negarea legitimității unui domeniu doar pentru că este identic cu o marcă, regulile acestor dispute sunt fundamentate pe 3 condiții necesar a fi îndeplinire de către reclamant pentru ca decizia să fie în favoarea acestuia. Aceste trei condiții (elemente), pe care reclamantul trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ, nu se limitează la demonstrarea existenței unei mărci identice sau similare cu un domeniu înregistrat ulterior. Așadar simpla identitate și anterioritatea mărcii nu ar trebui să constituie singurele argumente pentru a decide în favoarea mărcii. (i) your domain name is identical or confusingly similar to a trademark or service mark in which the complainant has rights; and (ii) you have no rights or legitimate interests in respect of the domain name; and (iii) your domain name has been… 5 răspunsuri

Din când în când revin la un subiect dedicat mărcilor, de această dată alegând (sau, mai degrabă, fiind aleasă de) o speță care implică un nume de domeniu ".ro" identic cu o marcă înregistrată în Germania.                   1.Un nume de domeniu IDENTIC cu o marcă anterioară? Ce șanse ar avea? Știu că există o preferință în a decide în favoarea mărcilor atât de către arbitrii wipo cât și de majoritatea practicienilor întrucât mărcile sunt considerate a avea o mai mare greutate juridică comparativ cu numele de domenii. Dar speța aperent ușoară pentru mărci poate să pară dificilă pentru cel care dorește să găsească argumente pentru susținătorul numelui de domeniu. Nu aș vrea sa se piardă din vedere că numele de domeniu este, de asemenea, protejat prin înregistrarea acestuia constituindu-se în favoarea deținătorului drepturi de folosință exclusivă. Nu sunt drepturi de proprietate (later edit: Instanțe din Românie le-au atestat a fi "drepturi de proprietate intelectuală" ), într-adevăr, dar sunt drepturi, nu le putem ignora și sunt acordate deținătorului și doar acestuia, prin aceasta justificându-se atributul „exclusiv”. Nu putem accepta nici situația în care orice marcă, înregistrată în orice teritoriu, pe orice tip de serviciu sau produs, poate avea un drept de preferința împotriva oricărui nume de domeniu înregistrat sau care se va înregistra vreodată. Este adevărat că deținătorul mărcii nu poate să fie privat de posibilitatea de a-și înregistra nume de domenii care să transcrie denumirea de marcă, find liber să dețină și o sută de domenii, dacă acesta este modul în care consideră că trebuie să își promoveze online produsele. La fel de corect este și că înregistrarea unui nume de domeniu identic cu o marcă are mari șanse să inducă în eroare utilizatorii. Cu toate acestea, situații complexe ne pun în situația… Răspunde

Ajung mai mereu să scriu despre drepturi de autor și nu despre mărci, deși mărcile fac business, cel puțin așa se spune, deși articolele cu cele mai multe vizualizări sunt cele despre mărci. Dar, nu te poți pune în calea pasiunii, mereu când scriu despre altceva decât despre copyright am impresia că fac o mare concesie, cu toată râvna și dedicația pentru user. Nu am amintit întâmplator de articolele cu cel mai mare trafic (al meu, nu al altora) - tot adun comment-uri și email-uri la un articol scris tare demult (5 ani, dacă vă vine a crede) – “Protecția numelor comerciale vs protecția marcilor”, devenit un bun context pentru tot felul de întrebări focusate pe mărci. Răspund greu, mai ales în ultima perioadă și îmi cer scuze (cel mai probabil în unele cazuri se asteaptă un răspuns cât mai rapid), unele comment-uri sunt continuate pe email și ritmul cu reply-uri nu este întotdeauna constant, dar ajung în majoritatea cazurilor să ofer sau, cel puțin, încerc să ofer un răspuns sau măcar să descurc ceea ce pare nelămurit, fapt ce, de cele mai multe ori, ne aproprie mai mult de un răspuns. M-am gândit că se poate și mai mult de atât și voi lăsa aici un scurt îndrumar pentru cei care dețin mărci ori au anumite drepturi asupra unor denumiri în contra unor drepturi derivate din mărci pretins sau dovedit deținute de alții. 1. Primirea unei notificări - între stres și ignorare Este foarte posibil ca utilizând o denumire să deranjați iar acest deranj ia, de obicei, forma unei notificări, adica a acelei adrese prin care, în vorbe avocățesc meșteșugite, vi se spune să va opriți din a utiliza denumirea, să vă cereți scuze public, să le predați domeniul și altele asemenea. Cei mai mulți se sperie pentru că… 5 răspunsuri

Știu, mulți sunt concentrați pe mărci, dar azi mă interesează alte semne distinctive, în aceeași măsură protejabile, așa cum sunt numele comerciale. 1. Ce înseamnă semn distinctiv? Ce înseamnă nume comercial? Aparțin categoriei semne distinctive: mărcile și indicațiile geografice, numele comercial, emblemele și titlurile de publicații. Fiecare dintre acestea reprezintă o formă diferită de protecție, de o valoare individuală, recunoscută de tratate internaționale și de legislația românească în vigoare. Există într-adevăr o funcție comună a acestora, de indentificare a afacerii, a comercianților și a serviciilor acestora, dar fiecare dintre ele comportă și particularități. Așadar nu doar o marcă poate să susțină distinctivitatea, să facă diferența între un business sau altul (și vorbim în general, chiar dacă funcția mărcii este în mod clar de diferențere a serviciilor și produselor). Semnele disctinctive sunt recunoscute ca NEFIIND limitate la mărci inclusiv prin actele normative care reglementează la nivel european protecția mărcilor și a indicațiilor geografice, cum este art.8(4) din Regulamentul privind mărcile comunitare (Regulamentul nr.207/2009) care identifică printre semne protejabile și altele semne decât mărcile înregistrate, "(4) În cazul opoziției titularului unei mărci neînregistrate sau al unui alt semn utilizat în comerț cu un domeniu de aplicare care depășește domeniul local, marca solicitată este refuzată la înregistrare, atunci când și în măsura în care, în conformitate cu legislația comunitară sau cu legislația statului membru care este aplicabilă acestui semn: (a) au fost dobândite drepturi pentru acest semn înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare a mărcii comunitare sau, dacă este cazul, înaintea datei priorității invocate în sprijinul cererii de înregistrare a mărcii comunitare; (b) acest semn conferă titularului dreptul de a interzice utilizarea unei mărci mai recente." Astfel, poate fi opus la înregistrarea unei mărci nu numai o marcă anterioară cât și "ORICE ALT SEMN" care întrunește condițiile de a fi utilizat… Răspunde

1. Trăim într-o lume ciudată. Deși Ordinele și Instrucțiunile ar trebui să urmeze litera legii sau, așa cum spun normele de tehnică legislativă, să se limiteze la cadrul legal în baza cărora au fost emise, descoperim tot mai des că autoritățile publice își descoperă peste noapte veleități de adevărați legiuitori, compunând norme în plus, pe lângă sau cât mai departe de realitate. Cu siguranță că nu am fi descoperit aceste ordine sau instrucțiuni dacă nu ne-am fi izbit de ele, și termenul „izbit” nu este nepotrivit, pentru că te dai cu capu’ și resimți puternic durerea, când un funcționar OSIM te anunță că legea NU contează ci doar anumite instrucțiuni de serviciu, în baza căruia titularii unor mărci nefolosite de ani buni, primesc înștiințări de la OSIM în ceea ce privește noile cereri de marcă depuse la oficiu. Este vorba de mult discutatele Instrucțiuni nr.5/2012, pe care le puteți citi integral și aici și pe site-ul OSIM, care au încurcat și dat peste cap orice interpretare normală a Legii nr.84/1998 și a Regulamentului de aplicare, care au condus la multiple demersuri și petiții, dar care sunt în continuare aplicate cu zâmbetul pe buze și fără niciun temei legal. Poate există explicații practice, ce țin de refuzul în fața noului, de imposibilitatea de a scapa de obiceiul cel rău, dar cu siguranță OSIM-ul nu poate justifica emiterea Instrucțiunilor cu vreun text de lege existent. Există doar texte de lege contrarii, și dau un prim exemplu din Legea nr.84/1998 (forma actualizată, și nu spun degeaba asta!): “Art. 22. – (1) OSIM examinează pe fond cererea de înregistrare a mărcii şi hotărăşte admiterea înregistrării mărcii, în tot sau în parte, ori respingerea cererii de înregistrare a mărcii, în termen de maximum 6 luni de la publicarea acesteia, sub condiţia achitării taxelor de înregistrare… 2 răspunsuri

Dacă ați fi o companie mare, ce activează în mod special în industria de divertisment și online, nu v-ar plăcea să fiți corelați cu niste vedete, staruri? Și pentru a fi într-adevăr identificați ca având niște servicii de excepție, nu v-ar fi la îndemână să vă înregistrați o marcă precum “STAR TV” ori “STATURI ONLINE” sau pur și simplu “STARURI”? Fiind o companie mare se presupune că sunteți și bine consiliați, adică nu veți risca să înregistrați chiar termenul „STAR” ori „STAR TV” pentru clasa 41 – “furnizare de multimedia în scop de divertisment”, ci poate „STAR ONLINE” pentru aceeași clasă și cu un element figurativ, right? Dar asta doar pentru început, pentru ca treptat să puteți să reveniți la prima intenție și să solicitați spre înregistrare chiar “STAR” și „STAR TV”. Veți spune zâmbind că ați obținut distinctivitate prin utilizare și nu veți putea fi contraziși pentru că, între timp, adică până în momenul în care mărcile voastre vor fi anterioare altor solicitări, veți avea înregistrate o mulțime de derivate ale cuvântului STAR, cu sau fără elementele figurative, pe care le veți arăta a fi fost folosite pentru o mulțime de servicii, fiind foarte greu de apreciat în care dintre aceastea ați investit campanii de promovare și în care nu, care dintre acestea au fost folosite într-adevăr și în ce măsură fiecare dintre aceastea a ajuns să fie cunoscută de public ca identificând sau nu serviciile companiei. Să nu uitați că în acest scenariu sunteți o companie mare, care își permite orice, adică inclusiv câte o înregistrare comunitară pe lună, plus onorarii lunare pentru avocați care susțin cauzele în fața oficiilor comunitare și ale instanțelor din teritoriu și din lumea întreagă. Adică vorbesc de un scenariu real, posibil. Las scenariul chiar în modul acesta nefinalizat și trec la un… Răspunde

De mult vroiam sa vorbesc de o speta extrem de interesanta, care implica o marca, un nume de domeniu, doua interese contrarii ... si, pentru un plus de atractivitate, drepturi de proprietate intelectuala asupra numelor comerciale. Stiu ca este greu sa apreciezi fara date concrete si mult mai greu sa emiti o parere cu subiecte desprinse din context, dar nu am sa dezbat intregul dosar la care am facut referire (desi pe cat era de complex, pe atat de interesant ar fi fost) preferand sa vorbesc azi exclusiv de ceea ce inseamna protectie a numelui comercial si de diferentele existente intre acest tip de protectie si protectia marcilor (ma refer la diferentele ce merita luate in considerare). Vorbim de nume comerciale si avem in vedere, evident, acele denumiri inregistrate la Registrul Comertului si extinse cu penibilul „S.R.L.” sau „S.A.”, de care, in acelasi evident mod, ne facem ca uitam pentru a nu strica denumirea aleasa dupa zeci de ore de naming. Asta la nivel national, dar vezi wipo.int (vezi treaties > full text of Paris Convention) si iti dai seama ca protectia numelui comercial este in primul rand recunoscuta si garantata la nivel international pentru ca art.8 din tratatul in cauza prevede ca: „A trade name shall be protected in all the countries of the Union without the obligation of filing or registration, whether or not it forms part of a trademark”. Remarcam, cel putin la nivel terminologic, si oricat de superficiala ar parea aprecierea, ca „trade name” reprezinta un concept total diferit de notiunea de „trademark”, neputand asadar face confuzie intre un nume comercial si o marca. Protectia asupra numelui comercial se traduce in drepturi pe care societatea in cauza le detine asupra denumirii pe care o poarta. Si aici ajung la unul dintre aspectele importante ale spetei, se… 35 răspunsuri

Mi-am dat seama recent ca, desi am avut “n” ocazii, nu am reusit sa scriu mai nimic despre marci. As adauga, in plus, ca domeniul este chiar unul care ma atrage in mod deosebit iar ocaziile la care faceam referire au constat de cele mai multe ori in opozitii, chiar spete in instanta ori intamplari care au generat un studiu ori au avut ca baza un research in domeniu. O sa incep cu ceva aproape hazliu poate datorita frecventei cu care, in viata mea profesionala, ma izbeste intrebarea „sigur ne puteti reprezenta in procedurile de opozitie din fata OSIM?” „reprezentarea nu este rezervata doar consilierilor in proprietate industriala?” Ideea nu este daca sunt sau nu consilier in proprietate industriala si asta pentru ca, btw, chiar detin o atestare in domeniu, mult mai important este sa fii consilier in proprietate industriala inscris in camera consilierilor de proprietate industriala pentru ca exercitarea acestei profesii, desi atestata printr-un examen si o diploma, nu are nicio valoare in Romania fara incadrarea in membership-ul asta numit Camera Nationala a Consilierilor in Proprietate Industriala din Romania. NU este relevant sa discutam nici ca formula legislativa te constrange (in sensul in care exista anumite limite) si nu poti exercita profesia de avocat si in acelasi timp pe cea de consilier in proprietate industriala - asta ar fi o alta discutie. Ma intorc la clientul care, fara cunostinte foarte aprofundate, ma intreaba daca intr-adevar as putea, in calitate de avocat, sa il reprezint in fata procedurilor de opozitie de la OSIM. Ii spun ca DA, mentionand ca experienta personala a aratat acest lucru. Nu stie ca este clientul nr.10 care imi pune aceasta intrebare. Pentru siguranta lui, da un telefon la OSIM unde lucrurile sunt intr-adevar in ceata pentru ca persoanele care, in mod normal, ar trebui sa… Răspunde