Cyberlaw

 

Tag ‘comert electronic’

Dreptul de retragere: Protecția consumatorului sau a comerciantului?

În ultima perioadă m-am ocupat de noua lege din domeniul protecției consumatorului - O.U.G. nr. 34/2014 privind drepturile consumatorilor în cadrul contractelor încheiate cu profesioniștii, dar fără să mă interesez prea mult de termenul de profesionist și nici de motivele care au stat la baza folosirii unui cuvânt atât de puțin inspirat, în principal pentru că am avut în vedere noul drept denumit de legislația românească a fi de "retragere", și nu de "denunțare" cum era folosit de O.G. nr. 130/2000 (legea anterioară). Am avut ideea de a nu ma concetra doar pe noul text legislativ ci de a-l studia în comparație cu legea anterioară, pe care am REînțeles-o sub mai multe și interesante aspecte decât cele pe care le aveam de obicei în vedere - de tipul subiecțiilor dreptului de denunțare sau circumstanțele în care se aplică. Cum analiza mea mea se întinde pe mult prea multe pagini, m-am gândit că ar fi util un rezumat care vă poate face să vă doriți să aflați mai multe despre felul în care este gândită legislația din domeniul protecției consumatorilor.   I. Între dreptul de denunțare reglementat de O.G. nr.130/2000 și dreptul de retragere introdus de O.U.G. nr. 34/2014 NU există deosebiri de esență, fiind în fapt vorba de aceeași instituție juridică. Dacă schimbările sunt doar formale față de legislația anterioară, un aspect particular al acestui nou termen folosit constă în faptul că acesta reusește să "traducă" mai bine ceea ce în fapt constă într-o adevărată anulare a contractului. Folosirea termenului de "retragere" și nu "denunțare", face mai evident faptul că NU aveam de-a face cu instituția clasică a denunțării (care opera DOAR pentru viitor) sau că, cel puțin, efectele exercitării dreptului recunoscut de protecția consumatorului sunt diferite, urmărindu-se desființarea cu efect retroactiv a contractului dintre părți și nu doar pentru viitor,… Un răspuns

Licitatii online (II)

Back in time Anul trecut, mai precis in luna decembrie, mi-am permis sa studiez unele dintre cele mai noi modele de afaceri online din Romania, pornind de la variantele oferite de trei societati romanesti si disponibile consumatorilor pe pretincredibil.ro, pretbomba.ro si onlinebid.ro. Am criticat ce-i drept modelul de vanzare pus la dispozitie de cele trei site-uri si intr-un avant pioneresc, mi-am permis chiar sa trimit prin intermediul Asociatiei pentru Tehnologie si Internet o informare tuturor societatilor in cauza prin care le aduceam la cunostinta o interpretare juridica potrivit careia activitatea acestora s-ar afla in afara sferei legale. Intreaga poveste o puteti regasi AICI si AICI, unde evident veti putea urmari, zic eu „cu placere”, multitudinea de commenturi trimise de sustinatorii acestui model de afacere. Au fost si mesaje de apreciere a initiativei mele, unele chiar in afara acestui blog. Am reusit sa le apreciez pe toate, dandu-mi seama de marele avantaj al unui blog (in general, nu neaparat acesta) si anume acela de a-ti permite sa studiezi multiple opinii si variate modalitati de a rationa. Revenind la licitatii, pasul urmator in demersul APTI ar fi fost transmiterea catre autoritati a interpretarii juridice mentionate, dandu-se astfel posibilitatea institutiilor cu atributii in domeniu sa ia orice masuri considerate de acestia necesare fata de modelul de licitatii in cauza. Inaintea transmiterii adresei catre institutiile abilitate, am REANALIZAT cele trei site-uri in cauza pretbomba.ro, pretincredibil.ro si licitatiibomba.ro. Precizez ca indisponibilitatea onlinebid.ro m-a fortat in a-mi indrepta atentia catre licitatiibomba.ro, site de care am aflat de altfel nu intamplator ci printr-un email informativ de natura comerciala (pe care evident il consider spam) transmis de catre acestia. Nice Mai jos aveti analiza. Enjoy! Licitatii OnlineView more presentations from Monica Lupascu. 22 răspunsuri

Dreptul de denuntare unilaterala al consumatorului

Primisem inaintea sarbatorilor un email de la o persoana interesata a cunoaste mai multe aspecte in legatura cu dreptul de denuntare unilaterala al consumatorului acordat tuturor persoanelor fizice in cazul cumpararii de produse ofertate prin magazinele virtuale. Mi-a fost atrasa in acest mod atentia asupra catorva paragrafe corespondente termenilor si conditiilor de incheiere a contractelor online, in care este precizat faptul ca doar in situatia livrarilor de produse prin curier consumatorul poate beneficia de dreptul de a returna produsele in termen de 10 zile potrivit Ordonantei Guvernului nr.130/2000. In incercarea de a gasi interpretarea corecta, adica de a afla daca este posibil din punct de vedere legal sa limitezi posibilitatea consumatorului de a isi exercita acest drept, am studiat informarile adresate consumatorului regasite in cazul a doar doua magazine online – emag si mediadot. „Renuntarea la cumparare in termen de 10 zile se poate aplica doar pentru produsele livrate prin curier” „Livrarea facandu-se prin personalul propriu al magazinului, ulterior aceasta nu poate fi considerata comert la distanta si ca urmare nu beneficiati de dreptul de denuntare a contractului in termen de 10 zile” In concluzie, astfel cum se intelege din ambele texte, dreptul de denuntare unilaterala va putea fi exercitat de consumator numai in cazul in care produsele sunt livrate prin curier, in toate celelalte situatii (de genul bunurilor livrate de personalul angajat al magazinului sau al celor ridicate direct de la sediu) neaplicandu-se prevederile Ordonantei Guvernului nr.130/2000. Ne intrebam astfel ce rol are livrarea bunului in cazul incheierii oricarui contract de vanzare cumparare si in ce masura o modalitate speciala de livrare poate influenta clasificarea contractului intervenit intre parti ca fiind unul incheiat la distanta. Pentru mai multe detalii cititi AICI si mentionez - posibilele interpretari contrarii sunt binevenite :) Un răspuns

Licitatii romanesti sau escrocherii?

Credeam ca regulile comertului electronic sunt destul de clare intr-atat incat fiecare comerciant sa isi permita, chiar si fara avizul unul profesionist, demararea unei afaceri oneste, legale si civilizate in Romania. Se pare ca m-am inselat. S.C. Cromadi Soft S.R.L., S.C. Estonet S.R.L. si S.C. Nahua Trading S.R.L. administreaza in paralel trei site-uri de licitatii disponibile la adresa www.pretincredibil.ro, www.PretBomba.ro, respectiv www.onlinebid.ro . Modalitatea concreta de desfasurare a asa ziselor licitatii, modul de informare a consumatorului si de incheiere a relatiei comerciale cu acesta incalca in toate aceste trei cazuri Legea comertului electronic, Ordonanta privind protectia consumatorilor si cea privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta, precum si Legea privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii. Pe langa aceasta, procesul de inducere in eroare al utilizatorului ar putea intruni elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune prevazuta in art.215 c.pen. Dar de ce acuzam fara sa explicam? In toate situatiile sunt prezentate oferte de produse la preturi modice pentru inceperea licitatiilor. Pentru a licita fiecare participant trebuie sa cumpere credite care variaza intre 25 si 900 de lei in cazul platii cu cardul si intre 5 si 10 euro in cazul platii prin sms. Cumpararea creditelor nu asigura achizitionarea produselor, acestea fiind folosite doar pentru licitatii - sumele in cauza diminuandu-se corespunzator cu ocazia fiecarui bid. Cam in asta ar consta teoretic totul pentru ca practic, asa cum fiecare utilizator va putea remarca citind regulile „jocului”: 1. „PretBomba isi rezerva dreptul de a descalifica temporar sau permanent un utilizator” in cazul in care „dupa opinia societatii acel utilizator a incalcat regulile site-ului” („gaselnita inedita” sfideaza inteligenta medie a utilizatorului roman) (dar, ne putem intreba care opinie, exprimata unde si a carei societati anume? :) 2. „Utilizatorii inteleg ca estimarea de preturi nu reprezinta in nici… 25 răspunsuri
We support
  • Electronic Frontier Foundation
  • Apti
  • Creative Commons
  • The Open Knowledge Foundation