OHIM, adică Oficiul pentru Armonizare pe Piața Internă, instituția sub autoritatea și prin intermediul căreia se pot înregistra mărci și desene la nivel comunitar, anunța recent că targetul de eficiență va fi atins, cel puțin în privința mărcilor, prin noul sistem Fast Track - gândit a accelera procesul de înregistrare fără niciun cost suplimentar. Ei da, îmbucurător, pentru că, ceea ce era deja îndeajuns de performant (referindu-mă exclusiv la sistemul electronic de depunere), ajunge să fie acum și mai rapid, instituția anunțând o reducere de cel puțin două ori a perioadei de înregistrare a unei mărci. Procedura de înregistrare a mărcilor comunitare prin sistemul Fast Track va fi disponibilă începând cu 24 noiembrie 2014 și va presupune cel puțin următoarele (spun "cel puțin" pentru că, deși ne apropiem de data lansării, sistemul este încă în lucru): - un timp mai scurt pentru examinare, redus, cum spuneam, cel puțin la jumătate; - perioada de opoziții nu va fi afectată, rămânând disponibile aceleași cunoscute 3 luni de la publicare; - plata se va realiza chiar la data depunerii cererii și va condiționa preluarea solicitării de înregistrare prin procedura accelerată. Deocamdată atât s-a comunicat și oricum, așa cum spuneam, sistemul era deja unul ce funcționa pe coordonate de normalitate, fiind ușor, accesibil, rapid. Un mare avantaj poate și predilecția instituției pentru lucruri într-adevăr utile, știut fiind că procedura de examinare OHIM nu implica și cercetarea înregistrării în raport cu mărcilor anterior depuse, așa cum se întâmplă de ceva vreme prin alte țări europene. DA, examinarea se ocupa de obiectivele reglementate oficial - și anume motivele absolute de refuz, fără a le amesteca cu altele, interesante mai mult pentru titularii mărcilor anterioare (motive relative) decât pentru oficiile gândite a fi imparțiale. N-aș vrea să concluzionez într-o notă pesimistă, așa că vă direcționez către platforma… Răspunde

Nu știu dacă știți practica - înregistrăm un nume de domeniu pentru un prieten care nu se pricepe sau nu are timp pentru asta, ori pur și simplu nu dorește, dar nu îl înregistrăm pe numele prietenului ci ÎN NUMELE lui, judecând că cinstea, frația, prietenia și cuvantul pot înlocui cu ușurință un contract de mandat sau de prestări servicii care încorporează un mandat, în virtutea căruia poți într-adevăr să înregistrezi un domeniu în numele altei persoane. Căci ceea ce numeam mai sus înregistrare "în numele" altei persoane în realitate se traducea printr-o simplă transcriere a propriului nume chiar acolo unde platforma de înregistrare identifica registrant -ul. Altfel spus, ți-ai inscris numele ca deținător al domeniului și doar tu și prietenul tău știți că domeniul nu este al tău ci al lui. Dar este interzis? Firește că nu, poți înregistra domenii nu doar pentru prieteni, dar și pentru colegi, vecini de bloc sau clienți, contând doar ca beneficiarul serviciului de înregistrare (și în ultimă instanță al domeniului) să fie transcris ca deținător al numelui de domeniu în cauză (registrant, domain holder, domain owner sau cum vrei să îi spui). Când totuși numele adevăratului proprietar nu apare identificat, fiind înscris doar al tău, puțini vor crede că acest domeniul aparține unei alte persoane și nu ție. Și știi de ce? Pentru că există prezumția valabilității actului (sau prezumția de valabilitate a actelor oficiale căci înscrierea datelor de deținere nume de domeniu este similară acestora, chiar dacă este emisă de autorități independente)- în sensul că, odată ce rezultatul whois te identifică pe tine ca deținător, legea conferă credibilitate în primul rând acestei înscrieri oficiale și tuturor informațiile înscrise în aceasta. Așa că, dacă numele tău apare ca registrant al unui nume de domeniu nimeni nu va putea să presupună ca NU ești… Răspunde

Cred că știți mult vehiculata procedură prealabilă oricărei înregistrări de marcă - înainte de a depune o cerere de înregistrare, trebuie realizat un mic (sau detaliat) search pentru a afla dacă nu cumva denumirea sau grafica ta se aseamănă mult prea mult și deranjant cu nu știu ce marcă deja înregistrată de nu știu care altă companie din mama Europă, care se întâmplă să presteze (culmea) și aceleași servicii ca și tine. Acest search se mai numește și cercetare documentară și reprezintă un serviciu prestat cu plăcere și contra cost de orice consilier pe mărci sau avocat IP și cu și mai mare satisfacție chiar de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Dar, nu o să vorbesc de cercetarea efectuată de OSIM, nu de alta, dar formularul lor mai mult v-ar încurca, o sa încerc în schimb să vă ajut cu câteva formule simple, idei, sugestii și sfaturi care vă vor ajuta să realizați chiar voi această cercetare documentară. 1. MARCĂ VERBALĂ SAU FIGURATIVĂ Înainte de toate trebuie să identificați tipul mărcii, făcând diferența dintre mărcile verbale, pe de o parte și cele figurative, pe de ală parte. În esența trebuie să faceți diferența între ceea ce înseamnă exclusiv TEXT sau GRAFICĂ. Când aveți și una și alta, marca va fi o marcă combinată, cel puțin din perspectiva legislației naționale - spune asta pentru că, la nivel comunitar, nu există nicio diferență între mărcile exclusiv figurative și cele care sunt formate atât din element verbal cât și din grafică, acestea din urmă fiind denumite în aceeași măsură mărci figurative. 2. NISA sau VIENA Odată ce știți tipul mărcii, ar trebui să identificați și clasele de servicii și/sau produse în privința cărora doriți să înregistrați marca. Puteți consulta AICI varianta actualizată a clasificării de la NISA, căci așa se… Răspunde

Hello, hello, în doi timpi și trei mișcări îți poți înregistra marca online, fără să te deplasezi, fără să suni la consilierul de mărci și fără să apelezi la avocatul mereu ocupat. Dincolo de glumă, ceea ce încercam să introduc era proiectul OSIM de depunere electronică a mărcilor naționale, care este funcțional și accesibil oricărui utilizator interesat de parcurgerea mult mai ușoară a procedurii de înregistrare mărci. Gândind mereu propriii clienți ca fiind persoane îndeajuns de inteligente cât pentru a mă contacta doar atunci când situația este într-adevăr gravă și având o preferință în a susține tot ceea ce înseamnă punerea în practică a principiului Do it yourself, m-am gândit că poate fi util să știți că înregistrarea unei mărci naționale se poate realiza online, într-un mod gândit a fi cât mai la îndemâna solicitanților, fie aceștia chiar și persoane fără o pregătire juridică. După modelul OHIM care pune la dispoziție un sistem de înregistrare mărci comunitare accesibil direct din platforma online a instituției, se încearcă și la nivel național ca preluarea solicitărilor de înregistrare mărci să se realizeze altfel decât prin cozi la casierie, ciocănit la ușa funcționarului și plimbat de la un birou la altul. Singurul lucru de care nu putem scăpa este desigur, formularul, deși acum am putea spune că ceea ce se realizează prin parcurgerea pașilor de înregistrare înseamnă mai mult decât completarea unui formular online. Am început ironic, dar sistemul OSIM de înregistrare electronică a mărcilor este chiar un pas înainte, fiind ușor de utilizat chiar și pentru o persoană mai puțin obișnuită cu înregistrarea online a mărcilor comunitare. Cel puțin așa pare, pașii sunt dispuși logic, câmpurile au îndeajuns de multe explicații, sistemul preia servicii și produse direct clasificate, există chiar și corespondență cu baza de mărci comunitare pentru o preluare automată a acestora.… Răspunde

Răspunde

Cred că sunteți la curent cu noile reglementări din UK - copyright-ul a luat în Marea Britanie o formă mai aproape de realitate, de nevoile de utilizare prezente și de drepturile societății în general. Parodia a intrat în legalitate prin precizările exprese ale actului modificator - The Copyright and Rights in Performaces Regulations 2014: "Fair dealing with a work for the purpose of caricature, parody or pastiche does not infringe copyright in the work". Mai sunt și alți pași mari făcuți de legislația britanică, dar eu mă voi opri la parodie pentru că I adore it, pentru că este esențială unui copyright sănătos și proporționat, pentru că lipsa ei înseamnă de fapt îngrădirea dreptului la liberă exprimare și, nu în ultimul rând, pentru că Lessig spunea că fără parodia nu am însemna nimic. Am glumit, declarația lui Lessig viza doar YouTube, aceasta susținând că, fără această formă de utilizare liberă nu ar fi existat nici YouTube. Printre alte schimbări esențiale care intră în vigoare începând cu 1 octombrie ca parte a reformei din UK, se numără și: • intrarea în vigoare a Legii privind Proprietatea Intelectuală - the Intellectual Property Act 2014; • aprecierea ca infracțiune a copierii cu intenție a unui desen înregistrat; • noi forme de protecție care să acopere și sfera de studii anterioare publicării, pentru a susține sectorul universitar și de cercetare • acceptarea webmarking pentru a indica drepturile de brevet prin simpla afișare a unei adrese web în locul informațiilor detaliate despre statusul de brevetare al unui produs; Aici puteți consulta actul modificator, care la final identifică sursa comunitară a fiecărei dispoziții interne și, dacă sunteți încântați de parodie și aveți ceva timp la dispoziție, puteți afla de AICI mai multe despre ce a însemnat parodia în UK până la schimbarea legislativă din această lună.… Răspunde

De cele mai multe ori, o astfel de afirmație intrigă pentru că, în percepția generală, a vorbi despre limitele drepturilor de autor este echivalent cu a le contesta sau cu a susține pirateria (btw, eu nu aș defini încă conceptul). Iar legea dreptului de autor oricum este percepută de cei mai mulți ca având o singură categorie de subiecte - autorii și titularii de drepturi de autor. Cu alte cuvinte se face abstracție de publicul larg, de societate în general și se evită să se vorbească de drepturile pe care noi toți le deținem atât asupra operelor din domeniul public cât și asupra operelor protejate prin drept de autor. 1. Care sunt limitele dreptului de autor? Limitările dreptului de autor (limitele în exercitare) au fost discutate și susținute încă de la primele forme de reglementare a protecției prin drept de autor și acestea în corelare în mod special cu funcția socială a acestuia. Funcția socială a dreptului de autor impune o dublă limitare - în durata sa - și în exercitarea anumitor prerogative. Adoph Diez vorbește, pentru a explica limitarea exercițiului dreptului de autor, despre un raport de tensiune între dreptul de autor și nevoile de informare ale societății moderne. Așadar dreptul de autor nu este perpetuu, cel puțin nu teoretic și chiar dacă sunt dese încercările anumitor titulari (a se vedea cazul Disney care, ulterior încetării protecției prin drept de autor, pretinde protecția prin marcă a multor titluri de filme și personaje), autorul sau succesorii săi în drepturi pot exercita prerogativele conferite de sistem doar pentru o perioadă de timp limitată la viața sa plus 70 de ani (excepția de 25 de ani pentru operele care devin publice pentru prima oară după încetarea protecției și cea de 50 de ani de la fixare/interpretare pentru titularii drepturilor conexe). Ce înseamnă… 2 răspunsuri

Știu, mulți sunt concentrați pe mărci, dar azi mă interesează alte semne distinctive, în aceeași măsură protejabile, așa cum sunt numele comerciale. 1. Ce înseamnă semn distinctiv? Ce înseamnă nume comercial? Aparțin categoriei semne distinctive: mărcile și indicațiile geografice, numele comercial, emblemele și titlurile de publicații. Fiecare dintre acestea reprezintă o formă diferită de protecție, de o valoare individuală, recunoscută de tratate internaționale și de legislația românească în vigoare. Există într-adevăr o funcție comună a acestora, de indentificare a afacerii, a comercianților și a serviciilor acestora, dar fiecare dintre ele comportă și particularități. Așadar nu doar o marcă poate să susțină distinctivitatea, să facă diferența între un business sau altul (și vorbim în general, chiar dacă funcția mărcii este în mod clar de diferențere a serviciilor și produselor). Semnele disctinctive sunt recunoscute ca NEFIIND limitate la mărci inclusiv prin actele normative care reglementează la nivel european protecția mărcilor și a indicațiilor geografice, cum este art.8(4) din Regulamentul privind mărcile comunitare (Regulamentul nr.207/2009) care identifică printre semne protejabile și altele semne decât mărcile înregistrate, "(4) În cazul opoziției titularului unei mărci neînregistrate sau al unui alt semn utilizat în comerț cu un domeniu de aplicare care depășește domeniul local, marca solicitată este refuzată la înregistrare, atunci când și în măsura în care, în conformitate cu legislația comunitară sau cu legislația statului membru care este aplicabilă acestui semn: (a) au fost dobândite drepturi pentru acest semn înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare a mărcii comunitare sau, dacă este cazul, înaintea datei priorității invocate în sprijinul cererii de înregistrare a mărcii comunitare; (b) acest semn conferă titularului dreptul de a interzice utilizarea unei mărci mai recente." Astfel, poate fi opus la înregistrarea unei mărci nu numai o marcă anterioară cât și "ORICE ALT SEMN" care întrunește condițiile de a fi utilizat… Răspunde

APADOR-CH și ASociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) au susținut obiecția de neconstituționalitate împotriva Legii pentru modificarea OUG nr.111/2011 privind comunicațiile electronice, prin expunerea argumentelor prezentate mai jos. Citiți despre a treia încercare de "REactivare" a Directivei 2006/24/EC privind retenția datelor (Directiva big Brother) invalidată în aprilie 2014 prin decizia Curții Europene de Justiție. Răspunde

Monica Lupașcu: Hello, Meenu, I met you last year at CEIPI in Strasbourg. I knew that you were an IP counsel specialized in patents, but I've just found out two months ago about your great GREAT professional experience. Your resume is impressive, especially if we take into consideration how restrictive and difficult the biotechnology and chemical industry is. Please Meenu, how would you describe your job? Tell us something about your work, about the company you work with? Meenu Wani: Thank you Monica for a nice introduction. About myself: I am a Lawyer and a postgraduate in Pharmacy. I have been working in the specialized area of Intellectual Property (Patents) for nearly 12 years and have been associated with Pharma, Biotech and Chemical companies. Currently, based at Hyderabad, working as an IP Lead in the Indian office of a large chemical manufacturing company . I enjoy travelling; cooking and exploring new dishes. Apart from referencing law books I also like reading women oriented leadership articles penned by management experts/gurus. My current professional profile includes: Specification drafting as per the US, EU, PCT, IN rules; Performing patent prior art search using various databases to ensure the company’s IP strengthens; Prosecuting patent applications in USPTO, IPO, JPO, EPO Offering legal opinionson different aspects of IP; Review reports on Prior Art Search, Novelty Search and Assessment, Validity Search, State-of-the-art search, Freedom to Practice (FTO) Search, Patent invalidation through technology analysis, Patent Monitoring; Assessing Patent and Technology Landscaping/Mapping; Strategizing Competitive IP Intelligence, Claim Charting, Citation Analysis, White Space/Gap Analysis; Quality Checking on Project deliverable; Performing legal research on issues of competition laws in India, licensing agreements related to IP issues; Maintaining online E-filing of patent applications to the Indian patent office. About my company: I work for Ashland Specialty Ingredients (ASI), a division of… Răspunde