Am scris într-un articol anterior despre șansele pe care le-ar avea un nume de domeniu în fața unei mărci identice ca denumire și înregistrată anterior. Era un text ce încerca să găsească câteva dintre argumentele care ar fi putut fi aduse în susținerea deținătorului de domeniu, dar nu reușisem să cuprind întreaga speță și de aceea am revenit cu detalii. 1.Pe lângă cazurile cu Simona Halep și Amazon România, pe lista de dispute udrp se înscrie și racing-planet.ro, domeniu împotriva căruia s-a deschis procedura de arbitraj de către deținătorul mărcii cu același nume, înregistrată în Germania. Așa cum încercam să subliniez și în articolul anterior, detaliile acestei spețe pot constitui tot atâtea argumente cât pentru a nu decide cu ușurință în favoarea mărcii, chiar dacă aceasta este anterioară și chiar dacă aceasta are aceeași denumire cu domeniul. Nu aș vrea să credeți că voi lăsa niște argumente desprinse de regulile procedurii udrp (Uniform Domain Name Resolution Policy) și tocmai de accea, amintesc că, dincolo de ceea ce a devenit aproape o uzanță în negarea legitimității unui domeniu doar pentru că este identic cu o marcă, regulile acestor dispute sunt fundamentate pe 3 condiții necesar a fi îndeplinire de către reclamant pentru ca decizia să fie în favoarea acestuia. Aceste trei condiții (elemente), pe care reclamantul trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ, nu se limitează la demonstrarea existenței unei mărci identice sau similare cu un domeniu înregistrat ulterior. Așadar simpla identitate și anterioritatea mărcii nu ar trebui să constituie singurele argumente pentru a decide în favoarea mărcii. (i) your domain name is identical or confusingly similar to a trademark or service mark in which the complainant has rights; and (ii) you have no rights or legitimate interests in respect of the domain name; and (iii) your domain name has been… 5 răspunsuri

OHIM, adică Oficiul pentru Armonizare pe Piața Internă, instituția sub autoritatea și prin intermediul căreia se pot înregistra mărci și desene la nivel comunitar, anunța recent că targetul de eficiență va fi atins, cel puțin în privința mărcilor, prin noul sistem Fast Track - gândit a accelera procesul de înregistrare fără niciun cost suplimentar. Ei da, îmbucurător, pentru că, ceea ce era deja îndeajuns de performant (referindu-mă exclusiv la sistemul electronic de depunere), ajunge să fie acum și mai rapid, instituția anunțând o reducere de cel puțin două ori a perioadei de înregistrare a unei mărci. Procedura de înregistrare a mărcilor comunitare prin sistemul Fast Track va fi disponibilă începând cu 24 noiembrie 2014 și va presupune cel puțin următoarele (spun "cel puțin" pentru că, deși ne apropiem de data lansării, sistemul este încă în lucru): - un timp mai scurt pentru examinare, redus, cum spuneam, cel puțin la jumătate; - perioada de opoziții nu va fi afectată, rămânând disponibile aceleași cunoscute 3 luni de la publicare; - plata se va realiza chiar la data depunerii cererii și va condiționa preluarea solicitării de înregistrare prin procedura accelerată. Deocamdată atât s-a comunicat și oricum, așa cum spuneam, sistemul era deja unul ce funcționa pe coordonate de normalitate, fiind ușor, accesibil, rapid. Un mare avantaj poate și predilecția instituției pentru lucruri într-adevăr utile, știut fiind că procedura de examinare OHIM nu implica și cercetarea înregistrării în raport cu mărcilor anterior depuse, așa cum se întâmplă de ceva vreme prin alte țări europene. DA, examinarea se ocupa de obiectivele reglementate oficial - și anume motivele absolute de refuz, fără a le amesteca cu altele, interesante mai mult pentru titularii mărcilor anterioare (motive relative) decât pentru oficiile gândite a fi imparțiale. N-aș vrea să concluzionez într-o notă pesimistă, așa că vă direcționez către platforma… Răspunde

Cred că știți mult vehiculata procedură prealabilă oricărei înregistrări de marcă - înainte de a depune o cerere de înregistrare, trebuie realizat un mic (sau detaliat) search pentru a afla dacă nu cumva denumirea sau grafica ta se aseamănă mult prea mult și deranjant cu nu știu ce marcă deja înregistrată de nu știu care altă companie din mama Europă, care se întâmplă să presteze (culmea) și aceleași servicii ca și tine. Acest search se mai numește și cercetare documentară și reprezintă un serviciu prestat cu plăcere și contra cost de orice consilier pe mărci sau avocat IP și cu și mai mare satisfacție chiar de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Dar, nu o să vorbesc de cercetarea efectuată de OSIM, nu de alta, dar formularul lor mai mult v-ar încurca, o sa încerc în schimb să vă ajut cu câteva formule simple, idei, sugestii și sfaturi care vă vor ajuta să realizați chiar voi această cercetare documentară. 1. MARCĂ VERBALĂ SAU FIGURATIVĂ Înainte de toate trebuie să identificați tipul mărcii, făcând diferența dintre mărcile verbale, pe de o parte și cele figurative, pe de ală parte. În esența trebuie să faceți diferența între ceea ce înseamnă exclusiv TEXT sau GRAFICĂ. Când aveți și una și alta, marca va fi o marcă combinată, cel puțin din perspectiva legislației naționale - spune asta pentru că, la nivel comunitar, nu există nicio diferență între mărcile exclusiv figurative și cele care sunt formate atât din element verbal cât și din grafică, acestea din urmă fiind denumite în aceeași măsură mărci figurative. 2. NISA sau VIENA Odată ce știți tipul mărcii, ar trebui să identificați și clasele de servicii și/sau produse în privința cărora doriți să înregistrați marca. Puteți consulta AICI varianta actualizată a clasificării de la NISA, căci așa se… Răspunde

1. Trăim într-o lume ciudată. Deși Ordinele și Instrucțiunile ar trebui să urmeze litera legii sau, așa cum spun normele de tehnică legislativă, să se limiteze la cadrul legal în baza cărora au fost emise, descoperim tot mai des că autoritățile publice își descoperă peste noapte veleități de adevărați legiuitori, compunând norme în plus, pe lângă sau cât mai departe de realitate. Cu siguranță că nu am fi descoperit aceste ordine sau instrucțiuni dacă nu ne-am fi izbit de ele, și termenul „izbit” nu este nepotrivit, pentru că te dai cu capu’ și resimți puternic durerea, când un funcționar OSIM te anunță că legea NU contează ci doar anumite instrucțiuni de serviciu, în baza căruia titularii unor mărci nefolosite de ani buni, primesc înștiințări de la OSIM în ceea ce privește noile cereri de marcă depuse la oficiu. Este vorba de mult discutatele Instrucțiuni nr.5/2012, pe care le puteți citi integral și aici și pe site-ul OSIM, care au încurcat și dat peste cap orice interpretare normală a Legii nr.84/1998 și a Regulamentului de aplicare, care au condus la multiple demersuri și petiții, dar care sunt în continuare aplicate cu zâmbetul pe buze și fără niciun temei legal. Poate există explicații practice, ce țin de refuzul în fața noului, de imposibilitatea de a scapa de obiceiul cel rău, dar cu siguranță OSIM-ul nu poate justifica emiterea Instrucțiunilor cu vreun text de lege existent. Există doar texte de lege contrarii, și dau un prim exemplu din Legea nr.84/1998 (forma actualizată, și nu spun degeaba asta!): “Art. 22. – (1) OSIM examinează pe fond cererea de înregistrare a mărcii şi hotărăşte admiterea înregistrării mărcii, în tot sau în parte, ori respingerea cererii de înregistrare a mărcii, în termen de maximum 6 luni de la publicarea acesteia, sub condiţia achitării taxelor de înregistrare… 2 răspunsuri

Speță: Marca “manhood - arta de a fi barbat” este înregistrată ca marca verbală pentru clasele 35 si 41. Marca ulterioară “manhood expo” cu element figurativ, cerută spre înregistrare tot pentru clasele 35 și 41, este contestată de marca “manhood -arta de a fi barbat” cu următoarele susțineri: - mărcile prezintă un grad sporit de similaritate conceptuală și vizuală datorită elementului dominant “manhood” prezent în ambele mărci - mărcile acoperă aceleași servicii - clasele 35 și 41, fapt de natură a atrage aplicabilitatea art. 6 alin.1 lit.b, în sensul existenței unui risc de confuzie ce include și riscul de asociere. Bun, marca "manhood - arta de a fi barbat" este verbală, dar cea contestată era figurativă și ar fi păcat să discutăm despre mărci figurative lipsindu-ne de vizual. Redau în prima instanță tabelul comparativ al mărcilor, luat în considerare și de OSIM în cadrul analizei. Mai jos aveți tot o prezentare comparativă, a cărei formulă am ales-o personal, și pe care am discutat-o în fața Comisiei în susținerea argumentului așa numitelor “fake figurative trademarks” (denumirea îmi aparține), adică a solicitărilor care, deși poartă asupra unor mărci identificate a fi figurative, nu prezintă în concret un element figurativ și nici măcar un font deosebit limitând astfel gradul de distinctivitate pe care l-ar fi putut avea o marcă figurativă în aprecierea acesteia comparativ cu o marcă verbală. Am susținut următoarele: “deși solicitarea mărcii MANHOOD EXPO a identificat o „marcă combinată”, adică o marcă ce prezintă atât o componentă verbală cât și un element grafic deosebit, depozitul mărcii noi relevă fonturi comune, dispunere uzuală a literelor/a cuvintelor, grafica mărcii noi constând doar într-un scris alb pe fond negru. În lipsa unor elemente grafice care pot fi considerate într-adevar „deosebite”, grafica atașată acesteia nu poate fi considerată o componentă distinctă față de marca anterioară.… Răspunde

Mi-am dat seama recent ca, desi am avut “n” ocazii, nu am reusit sa scriu mai nimic despre marci. As adauga, in plus, ca domeniul este chiar unul care ma atrage in mod deosebit iar ocaziile la care faceam referire au constat de cele mai multe ori in opozitii, chiar spete in instanta ori intamplari care au generat un studiu ori au avut ca baza un research in domeniu. O sa incep cu ceva aproape hazliu poate datorita frecventei cu care, in viata mea profesionala, ma izbeste intrebarea „sigur ne puteti reprezenta in procedurile de opozitie din fata OSIM?” „reprezentarea nu este rezervata doar consilierilor in proprietate industriala?” Ideea nu este daca sunt sau nu consilier in proprietate industriala si asta pentru ca, btw, chiar detin o atestare in domeniu, mult mai important este sa fii consilier in proprietate industriala inscris in camera consilierilor de proprietate industriala pentru ca exercitarea acestei profesii, desi atestata printr-un examen si o diploma, nu are nicio valoare in Romania fara incadrarea in membership-ul asta numit Camera Nationala a Consilierilor in Proprietate Industriala din Romania. NU este relevant sa discutam nici ca formula legislativa te constrange (in sensul in care exista anumite limite) si nu poti exercita profesia de avocat si in acelasi timp pe cea de consilier in proprietate industriala - asta ar fi o alta discutie. Ma intorc la clientul care, fara cunostinte foarte aprofundate, ma intreaba daca intr-adevar as putea, in calitate de avocat, sa il reprezint in fata procedurilor de opozitie de la OSIM. Ii spun ca DA, mentionand ca experienta personala a aratat acest lucru. Nu stie ca este clientul nr.10 care imi pune aceasta intrebare. Pentru siguranta lui, da un telefon la OSIM unde lucrurile sunt intr-adevar in ceata pentru ca persoanele care, in mod normal, ar trebui sa… Răspunde