Din articolul anterior, am aflat că indiferent de titularii bazei de date ori de drepturile existente asupra acesteia, orice persoană poate fi considerată utilizator legitim al bazei de date de PUZ-uri. Problema accesului propriu -zis se poate studia atât din perspectiva legii nr.544/2001 cât și cea a Legii nr.109/2007 privind reutilizarea informaţiilor din instituţiile publice. Prima dintre acestea instituie principiul nerestricționării accesului la informațiile deținute de instituții publice, iar cea de-a două face mult mai clar obiectul transformării și utilizării acestor informații în scopul creării unor produse și servicii informaționale. Ar fi direct aplicabil pentru cazul nostru, prin sfera lărgită de beneficiari ai acestui din urmă act normativ. Strict pentru această reutilizare în mediul informațional, sunt și gândite dispoziții speciale, prin care se întărește ideea de facilitare de către autoritatea în cauză, a accesului la documentele disponibile spre utilizare. Mai redau o dată răspunsul Direcției Arhitect din cadrul Primăriei Brașov: În opinia mea, adresei de mai sus îi lipsesc cel puțin următoarele informații (temei art.6 din Legea nr.109/2007 ): - identificarea DREPTULUI/DREPTURILOR existente și la care se face referire, prin precizarea în clar a denumirii acestora, a felului în care sunt obținute și a datei de la care au fost obținute, astfel încât să poată fi identificată inclusiv perioada de protecție; - precizarea în concret a operelor, datelor, informațiilor în privința cărora se atestă existența vreunuia dintre drepturile menționate mai sus; - precizarea terților titulari, prin trimiteri exacte la datele de identificare ale acestora astfel – căci nu se poate vorbi de obținerea vreunui consimțământ anume în cazul în care nu știm CINE sunt exact titularii și nici UNDE îi găsim. Și aș mai trece și indicarea căii de atac, dacă e să fim stricți în ceea ce privește aplicarea corectă a legii, pentru că, să nu uităm, vorbim de… Răspunde

1. Sunt informațiile aferente documentațiilor de urbanism date deschise ori informații publice, pe care autoritățile sunt obligate să le pună la dispoziția publicului în temeiul Legii nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public? Am încercat să aflu de la Bogdan Manolea cam care ar fi testul datelor deschise și am ajuns să discutăm de baze de date, de protecția conferită prin drept de autor și mai ales de protecția sui-generis, de care mai toată lumea uită, cum mi s-a întâmplat și mie. A, da, bazele de date sunt protejate nu doar de dreptul de autor ci și de dreptul sui-generis, corespondent nu doar acelor colecții de excepție ci și, aparent, oricărei baze de date, originale sau nu. Nu am scăpat deloc întâmplător termenul “aparent”, există condiții de aplicabilitate expres prevăzute de lege, de care voi vorbi ulterior când vă voi explica și de ce am ajuns să discut de drepturi de autor și care este legătura dintre open data și bazele de date. 2. Pentru că aș vrea să vorbesc mai întâi de proiectul openstreetmap.org, ai cărui susținători încearcă să adune informațiile aferente planurilor urbanistice zonale cu scopul de a creea hărți libere spre utilizare (cu licență CC BY-SA). Informațiile de care vorbeam mai devreme (P.U.Z. și P.U.D.), care se regăsesc la nivelul documentațiilor de urbanism, au fost solicitate și primăriilor din România de către contributorii openstreetmap, solicitanții făcând trimitere la prevederile Legii nr.544/2001, care impun fiecărei autorități accesul publicului la informațiile care privesc “sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice”. La o judecată rapidă, fiind informații clar în posesia autorității și în legătură cu activitatea acesteia, autoritatea ar trebui să asigure persoanelor accesul la aceste informații publice (art.6 alin.(2)) în termenul maxim de 30 de zile prevăzut de art.7. Un prim răspuns al uneia… Un răspuns