Din când în când revin la un subiect dedicat mărcilor, de această dată alegând (sau, mai degrabă, fiind aleasă de) o speță care implică un nume de domeniu ".ro" identic cu o marcă înregistrată în Germania.                   1.Un nume de domeniu IDENTIC cu o marcă anterioară? Ce șanse ar avea? Știu că există o preferință în a decide în favoarea mărcilor atât de către arbitrii wipo cât și de majoritatea practicienilor întrucât mărcile sunt considerate a avea o mai mare greutate juridică comparativ cu numele de domenii. Dar speța aperent ușoară pentru mărci poate să pară dificilă pentru cel care dorește să găsească argumente pentru susținătorul numelui de domeniu. Nu aș vrea sa se piardă din vedere că numele de domeniu este, de asemenea, protejat prin înregistrarea acestuia constituindu-se în favoarea deținătorului drepturi de folosință exclusivă. Nu sunt drepturi de proprietate (later edit: Instanțe din Românie le-au atestat a fi "drepturi de proprietate intelectuală" ), într-adevăr, dar sunt drepturi, nu le putem ignora și sunt acordate deținătorului și doar acestuia, prin aceasta justificându-se atributul „exclusiv”. Nu putem accepta nici situația în care orice marcă, înregistrată în orice teritoriu, pe orice tip de serviciu sau produs, poate avea un drept de preferința împotriva oricărui nume de domeniu înregistrat sau care se va înregistra vreodată. Este adevărat că deținătorul mărcii nu poate să fie privat de posibilitatea de a-și înregistra nume de domenii care să transcrie denumirea de marcă, find liber să dețină și o sută de domenii, dacă acesta este modul în care consideră că trebuie să își promoveze online produsele. La fel de corect este și că înregistrarea unui nume de domeniu identic cu o marcă are mari șanse să inducă în eroare utilizatorii. Cu toate acestea, situații complexe ne pun în situația… Răspunde

Ajung mai mereu să scriu despre drepturi de autor și nu despre mărci, deși mărcile fac business, cel puțin așa se spune, deși articolele cu cele mai multe vizualizări sunt cele despre mărci. Dar, nu te poți pune în calea pasiunii, mereu când scriu despre altceva decât despre copyright am impresia că fac o mare concesie, cu toată râvna și dedicația pentru user. Nu am amintit întâmplator de articolele cu cel mai mare trafic (al meu, nu al altora) - tot adun comment-uri și email-uri la un articol scris tare demult (5 ani, dacă vă vine a crede) – “Protecția numelor comerciale vs protecția marcilor”, devenit un bun context pentru tot felul de întrebări focusate pe mărci. Răspund greu, mai ales în ultima perioadă și îmi cer scuze (cel mai probabil în unele cazuri se asteaptă un răspuns cât mai rapid), unele comment-uri sunt continuate pe email și ritmul cu reply-uri nu este întotdeauna constant, dar ajung în majoritatea cazurilor să ofer sau, cel puțin, încerc să ofer un răspuns sau măcar să descurc ceea ce pare nelămurit, fapt ce, de cele mai multe ori, ne aproprie mai mult de un răspuns. M-am gândit că se poate și mai mult de atât și voi lăsa aici un scurt îndrumar pentru cei care dețin mărci ori au anumite drepturi asupra unor denumiri în contra unor drepturi derivate din mărci pretins sau dovedit deținute de alții. 1. Primirea unei notificări - între stres și ignorare Este foarte posibil ca utilizând o denumire să deranjați iar acest deranj ia, de obicei, forma unei notificări, adica a acelei adrese prin care, în vorbe avocățesc meșteșugite, vi se spune să va opriți din a utiliza denumirea, să vă cereți scuze public, să le predați domeniul și altele asemenea. Cei mai mulți se sperie pentru că… 5 răspunsuri

Știu, mulți sunt concentrați pe mărci, dar azi mă interesează alte semne distinctive, în aceeași măsură protejabile, așa cum sunt numele comerciale. 1. Ce înseamnă semn distinctiv? Ce înseamnă nume comercial? Aparțin categoriei semne distinctive: mărcile și indicațiile geografice, numele comercial, emblemele și titlurile de publicații. Fiecare dintre acestea reprezintă o formă diferită de protecție, de o valoare individuală, recunoscută de tratate internaționale și de legislația românească în vigoare. Există într-adevăr o funcție comună a acestora, de indentificare a afacerii, a comercianților și a serviciilor acestora, dar fiecare dintre ele comportă și particularități. Așadar nu doar o marcă poate să susțină distinctivitatea, să facă diferența între un business sau altul (și vorbim în general, chiar dacă funcția mărcii este în mod clar de diferențere a serviciilor și produselor). Semnele disctinctive sunt recunoscute ca NEFIIND limitate la mărci inclusiv prin actele normative care reglementează la nivel european protecția mărcilor și a indicațiilor geografice, cum este art.8(4) din Regulamentul privind mărcile comunitare (Regulamentul nr.207/2009) care identifică printre semne protejabile și altele semne decât mărcile înregistrate, "(4) În cazul opoziției titularului unei mărci neînregistrate sau al unui alt semn utilizat în comerț cu un domeniu de aplicare care depășește domeniul local, marca solicitată este refuzată la înregistrare, atunci când și în măsura în care, în conformitate cu legislația comunitară sau cu legislația statului membru care este aplicabilă acestui semn: (a) au fost dobândite drepturi pentru acest semn înaintea datei de depunere a cererii de înregistrare a mărcii comunitare sau, dacă este cazul, înaintea datei priorității invocate în sprijinul cererii de înregistrare a mărcii comunitare; (b) acest semn conferă titularului dreptul de a interzice utilizarea unei mărci mai recente." Astfel, poate fi opus la înregistrarea unei mărci nu numai o marcă anterioară cât și "ORICE ALT SEMN" care întrunește condițiile de a fi utilizat… Răspunde