Am scris într-un articol anterior despre șansele pe care le-ar avea un nume de domeniu în fața unei mărci identice ca denumire și înregistrată anterior. Era un text ce încerca să găsească câteva dintre argumentele care ar fi putut fi aduse în susținerea deținătorului de domeniu, dar nu reușisem să cuprind întreaga speță și de aceea am revenit cu detalii. 1.Pe lângă cazurile cu Simona Halep și Amazon România, pe lista de dispute udrp se înscrie și racing-planet.ro, domeniu împotriva căruia s-a deschis procedura de arbitraj de către deținătorul mărcii cu același nume, înregistrată în Germania. Așa cum încercam să subliniez și în articolul anterior, detaliile acestei spețe pot constitui tot atâtea argumente cât pentru a nu decide cu ușurință în favoarea mărcii, chiar dacă aceasta este anterioară și chiar dacă aceasta are aceeași denumire cu domeniul. Nu aș vrea să credeți că voi lăsa niște argumente desprinse de regulile procedurii udrp (Uniform Domain Name Resolution Policy) și tocmai de accea, amintesc că, dincolo de ceea ce a devenit aproape o uzanță în negarea legitimității unui domeniu doar pentru că este identic cu o marcă, regulile acestor dispute sunt fundamentate pe 3 condiții necesar a fi îndeplinire de către reclamant pentru ca decizia să fie în favoarea acestuia. Aceste trei condiții (elemente), pe care reclamantul trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ, nu se limitează la demonstrarea existenței unei mărci identice sau similare cu un domeniu înregistrat ulterior. Așadar simpla identitate și anterioritatea mărcii nu ar trebui să constituie singurele argumente pentru a decide în favoarea mărcii. (i) your domain name is identical or confusingly similar to a trademark or service mark in which the complainant has rights; and (ii) you have no rights or legitimate interests in respect of the domain name; and (iii) your domain name has been… 5 răspunsuri

Din când în când revin la un subiect dedicat mărcilor, de această dată alegând (sau, mai degrabă, fiind aleasă de) o speță care implică un nume de domeniu ".ro" identic cu o marcă înregistrată în Germania.                   1.Un nume de domeniu IDENTIC cu o marcă anterioară? Ce șanse ar avea? Știu că există o preferință în a decide în favoarea mărcilor atât de către arbitrii wipo cât și de majoritatea practicienilor întrucât mărcile sunt considerate a avea o mai mare greutate juridică comparativ cu numele de domenii. Dar speța aperent ușoară pentru mărci poate să pară dificilă pentru cel care dorește să găsească argumente pentru susținătorul numelui de domeniu. Nu aș vrea sa se piardă din vedere că numele de domeniu este, de asemenea, protejat prin înregistrarea acestuia constituindu-se în favoarea deținătorului drepturi de folosință exclusivă. Nu sunt drepturi de proprietate (later edit: Instanțe din Românie le-au atestat a fi "drepturi de proprietate intelectuală" ), într-adevăr, dar sunt drepturi, nu le putem ignora și sunt acordate deținătorului și doar acestuia, prin aceasta justificându-se atributul „exclusiv”. Nu putem accepta nici situația în care orice marcă, înregistrată în orice teritoriu, pe orice tip de serviciu sau produs, poate avea un drept de preferința împotriva oricărui nume de domeniu înregistrat sau care se va înregistra vreodată. Este adevărat că deținătorul mărcii nu poate să fie privat de posibilitatea de a-și înregistra nume de domenii care să transcrie denumirea de marcă, find liber să dețină și o sută de domenii, dacă acesta este modul în care consideră că trebuie să își promoveze online produsele. La fel de corect este și că înregistrarea unui nume de domeniu identic cu o marcă are mari șanse să inducă în eroare utilizatorii. Cu toate acestea, situații complexe ne pun în situația… Răspunde

Ajung mai mereu să scriu despre drepturi de autor și nu despre mărci, deși mărcile fac business, cel puțin așa se spune, deși articolele cu cele mai multe vizualizări sunt cele despre mărci. Dar, nu te poți pune în calea pasiunii, mereu când scriu despre altceva decât despre copyright am impresia că fac o mare concesie, cu toată râvna și dedicația pentru user. Nu am amintit întâmplator de articolele cu cel mai mare trafic (al meu, nu al altora) - tot adun comment-uri și email-uri la un articol scris tare demult (5 ani, dacă vă vine a crede) – “Protecția numelor comerciale vs protecția marcilor”, devenit un bun context pentru tot felul de întrebări focusate pe mărci. Răspund greu, mai ales în ultima perioadă și îmi cer scuze (cel mai probabil în unele cazuri se asteaptă un răspuns cât mai rapid), unele comment-uri sunt continuate pe email și ritmul cu reply-uri nu este întotdeauna constant, dar ajung în majoritatea cazurilor să ofer sau, cel puțin, încerc să ofer un răspuns sau măcar să descurc ceea ce pare nelămurit, fapt ce, de cele mai multe ori, ne aproprie mai mult de un răspuns. M-am gândit că se poate și mai mult de atât și voi lăsa aici un scurt îndrumar pentru cei care dețin mărci ori au anumite drepturi asupra unor denumiri în contra unor drepturi derivate din mărci pretins sau dovedit deținute de alții. 1. Primirea unei notificări - între stres și ignorare Este foarte posibil ca utilizând o denumire să deranjați iar acest deranj ia, de obicei, forma unei notificări, adica a acelei adrese prin care, în vorbe avocățesc meșteșugite, vi se spune să va opriți din a utiliza denumirea, să vă cereți scuze public, să le predați domeniul și altele asemenea. Cei mai mulți se sperie pentru că… 5 răspunsuri

"Beware of trademark fee scams in Europe and Asia" așa se numea un articol scris demult, tare demult, tocmai in 2011, și pe care l-am descoperit tocmai acum, când încercam să îmi dau seama ce-i cu facturile primite de la Registrul (!!) de Mărci și Brevete din Polonia (!!) sau chiar de la Ohim - Organization (!!) for Harmonizing in the Intern. Market. Vă vorbesc de o practică frauduloasă, prin care se încearcă înșelarea solicitanților de mărci europene prin transmiterea către aceștia a unor facturi ce poartă numeroase referințe concrete ale înregistrărilor. Și dacă am amintit de articolul din 2011, nu vreau sa creez impresia că pericolul ar fi îndepărtat pentru că am cazuri concrete și de dată foarte recentă - 2014- 2015, cu solicitanți care se întreabă de ce mai trebuie să plătească încă o dată taxa de examinare sau de ce conturile pe care le-am indicat eu sunt altele decât cele regăsite la nivelul acestor facturi. Așadar nu vă grăbiți, nu achitați orice, verificați și iar verificați pentru că se poartă chiar și în România și cel mai indicat este ca avocatul care v-a consiliat în vederea înregistrării mărcii europene să își arunce un ochi pe această factură și de altfel pe orice alt document care ar avea legătură cu înregistrarea. Mai jos o listă cu exemple de astfel de facturi, care nu au nicio legătură cu Oficiul pentru Armonizare pe Piața Internă - OHIM. Răspunde

OHIM, adică Oficiul pentru Armonizare pe Piața Internă, instituția sub autoritatea și prin intermediul căreia se pot înregistra mărci și desene la nivel comunitar, anunța recent că targetul de eficiență va fi atins, cel puțin în privința mărcilor, prin noul sistem Fast Track - gândit a accelera procesul de înregistrare fără niciun cost suplimentar. Ei da, îmbucurător, pentru că, ceea ce era deja îndeajuns de performant (referindu-mă exclusiv la sistemul electronic de depunere), ajunge să fie acum și mai rapid, instituția anunțând o reducere de cel puțin două ori a perioadei de înregistrare a unei mărci. Procedura de înregistrare a mărcilor comunitare prin sistemul Fast Track va fi disponibilă începând cu 24 noiembrie 2014 și va presupune cel puțin următoarele (spun "cel puțin" pentru că, deși ne apropiem de data lansării, sistemul este încă în lucru): - un timp mai scurt pentru examinare, redus, cum spuneam, cel puțin la jumătate; - perioada de opoziții nu va fi afectată, rămânând disponibile aceleași cunoscute 3 luni de la publicare; - plata se va realiza chiar la data depunerii cererii și va condiționa preluarea solicitării de înregistrare prin procedura accelerată. Deocamdată atât s-a comunicat și oricum, așa cum spuneam, sistemul era deja unul ce funcționa pe coordonate de normalitate, fiind ușor, accesibil, rapid. Un mare avantaj poate și predilecția instituției pentru lucruri într-adevăr utile, știut fiind că procedura de examinare OHIM nu implica și cercetarea înregistrării în raport cu mărcilor anterior depuse, așa cum se întâmplă de ceva vreme prin alte țări europene. DA, examinarea se ocupa de obiectivele reglementate oficial - și anume motivele absolute de refuz, fără a le amesteca cu altele, interesante mai mult pentru titularii mărcilor anterioare (motive relative) decât pentru oficiile gândite a fi imparțiale. N-aș vrea să concluzionez într-o notă pesimistă, așa că vă direcționez către platforma… Răspunde

Hello, hello, în doi timpi și trei mișcări îți poți înregistra marca online, fără să te deplasezi, fără să suni la consilierul de mărci și fără să apelezi la avocatul mereu ocupat. Dincolo de glumă, ceea ce încercam să introduc era proiectul OSIM de depunere electronică a mărcilor naționale, care este funcțional și accesibil oricărui utilizator interesat de parcurgerea mult mai ușoară a procedurii de înregistrare mărci. Gândind mereu propriii clienți ca fiind persoane îndeajuns de inteligente cât pentru a mă contacta doar atunci când situația este într-adevăr gravă și având o preferință în a susține tot ceea ce înseamnă punerea în practică a principiului Do it yourself, m-am gândit că poate fi util să știți că înregistrarea unei mărci naționale se poate realiza online, într-un mod gândit a fi cât mai la îndemâna solicitanților, fie aceștia chiar și persoane fără o pregătire juridică. După modelul OHIM care pune la dispoziție un sistem de înregistrare mărci comunitare accesibil direct din platforma online a instituției, se încearcă și la nivel național ca preluarea solicitărilor de înregistrare mărci să se realizeze altfel decât prin cozi la casierie, ciocănit la ușa funcționarului și plimbat de la un birou la altul. Singurul lucru de care nu putem scăpa este desigur, formularul, deși acum am putea spune că ceea ce se realizează prin parcurgerea pașilor de înregistrare înseamnă mai mult decât completarea unui formular online. Am început ironic, dar sistemul OSIM de înregistrare electronică a mărcilor este chiar un pas înainte, fiind ușor de utilizat chiar și pentru o persoană mai puțin obișnuită cu înregistrarea online a mărcilor comunitare. Cel puțin așa pare, pașii sunt dispuși logic, câmpurile au îndeajuns de multe explicații, sistemul preia servicii și produse direct clasificate, există chiar și corespondență cu baza de mărci comunitare pentru o preluare automată a acestora.… Răspunde