Am scris într-un articol anterior despre șansele pe care le-ar avea un nume de domeniu în fața unei mărci identice ca denumire și înregistrată anterior. Era un text ce încerca să găsească câteva dintre argumentele care ar fi putut fi aduse în susținerea deținătorului de domeniu, dar nu reușisem să cuprind întreaga speță și de aceea am revenit cu detalii. 1.Pe lângă cazurile cu Simona Halep și Amazon România, pe lista de dispute udrp se înscrie și racing-planet.ro, domeniu împotriva căruia s-a deschis procedura de arbitraj de către deținătorul mărcii cu același nume, înregistrată în Germania. Așa cum încercam să subliniez și în articolul anterior, detaliile acestei spețe pot constitui tot atâtea argumente cât pentru a nu decide cu ușurință în favoarea mărcii, chiar dacă aceasta este anterioară și chiar dacă aceasta are aceeași denumire cu domeniul. Nu aș vrea să credeți că voi lăsa niște argumente desprinse de regulile procedurii udrp (Uniform Domain Name Resolution Policy) și tocmai de accea, amintesc că, dincolo de ceea ce a devenit aproape o uzanță în negarea legitimității unui domeniu doar pentru că este identic cu o marcă, regulile acestor dispute sunt fundamentate pe 3 condiții necesar a fi îndeplinire de către reclamant pentru ca decizia să fie în favoarea acestuia. Aceste trei condiții (elemente), pe care reclamantul trebuie să le îndeplinească în mod cumulativ, nu se limitează la demonstrarea existenței unei mărci identice sau similare cu un domeniu înregistrat ulterior. Așadar simpla identitate și anterioritatea mărcii nu ar trebui să constituie singurele argumente pentru a decide în favoarea mărcii. (i) your domain name is identical or confusingly similar to a trademark or service mark in which the complainant has rights; and (ii) you have no rights or legitimate interests in respect of the domain name; and (iii) your domain name has been… 5 răspunsuri

Ajung mai mereu să scriu despre drepturi de autor și nu despre mărci, deși mărcile fac business, cel puțin așa se spune, deși articolele cu cele mai multe vizualizări sunt cele despre mărci. Dar, nu te poți pune în calea pasiunii, mereu când scriu despre altceva decât despre copyright am impresia că fac o mare concesie, cu toată râvna și dedicația pentru user. Nu am amintit întâmplator de articolele cu cel mai mare trafic (al meu, nu al altora) - tot adun comment-uri și email-uri la un articol scris tare demult (5 ani, dacă vă vine a crede) – “Protecția numelor comerciale vs protecția marcilor”, devenit un bun context pentru tot felul de întrebări focusate pe mărci. Răspund greu, mai ales în ultima perioadă și îmi cer scuze (cel mai probabil în unele cazuri se asteaptă un răspuns cât mai rapid), unele comment-uri sunt continuate pe email și ritmul cu reply-uri nu este întotdeauna constant, dar ajung în majoritatea cazurilor să ofer sau, cel puțin, încerc să ofer un răspuns sau măcar să descurc ceea ce pare nelămurit, fapt ce, de cele mai multe ori, ne aproprie mai mult de un răspuns. M-am gândit că se poate și mai mult de atât și voi lăsa aici un scurt îndrumar pentru cei care dețin mărci ori au anumite drepturi asupra unor denumiri în contra unor drepturi derivate din mărci pretins sau dovedit deținute de alții. 1. Primirea unei notificări - între stres și ignorare Este foarte posibil ca utilizând o denumire să deranjați iar acest deranj ia, de obicei, forma unei notificări, adica a acelei adrese prin care, în vorbe avocățesc meșteșugite, vi se spune să va opriți din a utiliza denumirea, să vă cereți scuze public, să le predați domeniul și altele asemenea. Cei mai mulți se sperie pentru că… 5 răspunsuri

Dacă ați fi o companie mare, ce activează în mod special în industria de divertisment și online, nu v-ar plăcea să fiți corelați cu niste vedete, staruri? Și pentru a fi într-adevăr identificați ca având niște servicii de excepție, nu v-ar fi la îndemână să vă înregistrați o marcă precum “STAR TV” ori “STATURI ONLINE” sau pur și simplu “STARURI”? Fiind o companie mare se presupune că sunteți și bine consiliați, adică nu veți risca să înregistrați chiar termenul „STAR” ori „STAR TV” pentru clasa 41 – “furnizare de multimedia în scop de divertisment”, ci poate „STAR ONLINE” pentru aceeași clasă și cu un element figurativ, right? Dar asta doar pentru început, pentru ca treptat să puteți să reveniți la prima intenție și să solicitați spre înregistrare chiar “STAR” și „STAR TV”. Veți spune zâmbind că ați obținut distinctivitate prin utilizare și nu veți putea fi contraziși pentru că, între timp, adică până în momenul în care mărcile voastre vor fi anterioare altor solicitări, veți avea înregistrate o mulțime de derivate ale cuvântului STAR, cu sau fără elementele figurative, pe care le veți arăta a fi fost folosite pentru o mulțime de servicii, fiind foarte greu de apreciat în care dintre aceastea ați investit campanii de promovare și în care nu, care dintre acestea au fost folosite într-adevăr și în ce măsură fiecare dintre aceastea a ajuns să fie cunoscută de public ca identificând sau nu serviciile companiei. Să nu uitați că în acest scenariu sunteți o companie mare, care își permite orice, adică inclusiv câte o înregistrare comunitară pe lună, plus onorarii lunare pentru avocați care susțin cauzele în fața oficiilor comunitare și ale instanțelor din teritoriu și din lumea întreagă. Adică vorbesc de un scenariu real, posibil. Las scenariul chiar în modul acesta nefinalizat și trec la un… Răspunde

Speță: Marca “manhood - arta de a fi barbat” este înregistrată ca marca verbală pentru clasele 35 si 41. Marca ulterioară “manhood expo” cu element figurativ, cerută spre înregistrare tot pentru clasele 35 și 41, este contestată de marca “manhood -arta de a fi barbat” cu următoarele susțineri: - mărcile prezintă un grad sporit de similaritate conceptuală și vizuală datorită elementului dominant “manhood” prezent în ambele mărci - mărcile acoperă aceleași servicii - clasele 35 și 41, fapt de natură a atrage aplicabilitatea art. 6 alin.1 lit.b, în sensul existenței unui risc de confuzie ce include și riscul de asociere. Bun, marca "manhood - arta de a fi barbat" este verbală, dar cea contestată era figurativă și ar fi păcat să discutăm despre mărci figurative lipsindu-ne de vizual. Redau în prima instanță tabelul comparativ al mărcilor, luat în considerare și de OSIM în cadrul analizei. Mai jos aveți tot o prezentare comparativă, a cărei formulă am ales-o personal, și pe care am discutat-o în fața Comisiei în susținerea argumentului așa numitelor “fake figurative trademarks” (denumirea îmi aparține), adică a solicitărilor care, deși poartă asupra unor mărci identificate a fi figurative, nu prezintă în concret un element figurativ și nici măcar un font deosebit limitând astfel gradul de distinctivitate pe care l-ar fi putut avea o marcă figurativă în aprecierea acesteia comparativ cu o marcă verbală. Am susținut următoarele: “deși solicitarea mărcii MANHOOD EXPO a identificat o „marcă combinată”, adică o marcă ce prezintă atât o componentă verbală cât și un element grafic deosebit, depozitul mărcii noi relevă fonturi comune, dispunere uzuală a literelor/a cuvintelor, grafica mărcii noi constând doar într-un scris alb pe fond negru. În lipsa unor elemente grafice care pot fi considerate într-adevar „deosebite”, grafica atașată acesteia nu poate fi considerată o componentă distinctă față de marca anterioară.… Răspunde