Am lăsat acum ceva vreme un post în care, cu ajutorul Mindmeister, creasem câteva diagrame (sau hărți) (mindmaps) în care tratam, într-un mod simplu și fără divagații, conceptul de data-mining, atât în contextul noii reglementări europene, ca obiect al celor două excepții ale dreptului de autor, cât și dintr-o perspectivă pur tehnologică. Feedback-ul nu a fost așa de bun, așa că m-am gândit să reiau tema, de data asta cu un plus de informații, care pot da sens sau pot deschide sensul mai puțin transparent al unei prezentări ce părea doar a aduna mai multe buzzword-uri din sfera tech. O să mă opresc la varianta care aduna explicații tehnice (mai jos), o hartă centrată pe data-mining, în alăturarea căreia sunt dispuse noțiuni precum data-science, inteligență artificială, analiză de date, recunoașterea de tipare (pattern recognition) și chiar deep packet inspection — DPI — tehnică de inspecție și analiză a pachetelor (de date), toate într-o postură comparată, prin evidențierea atât a numitorului comun cât și a diferențelor. (Pentru cei familiarizați cu terminologia directivei 790/2019, menționez că voi folosi exclusiv termenul de “minare” sau “mining” și nu “extragere de date”, pentru că, deși corespunde traducerii oficiale a directivei, aceasta îndepărtează complet cititorul de sensul REAL al noțiunii.)   Your browser is not able to display frames. Please visit DATA MINING - the automated processing of large amounts of DATA in order to extract KNOWLEDGE - clandestine and hidden patterns, trends, correlations, etc, by using various methods of statistics, data analysis, and machine learning on MindMeister. Motivul evidențierii acestei corelații sau al necesității prezentării informațiilor printr-o metodă cât mai permisivă, rezidă în faptul că un practician de drept este, cu mici excepții, foarte puțin expus unor concepte precum data science, artificial intelligence, statistics sau pattern recognition sau că expunerea sa, chiar dacă există, nu îi va permite decât o apreciere superficială a acestor… Răspunde

I. Ce spune art.11 din Directiva privind dreptul de autor pe piața unică digitală sau DSM Directive (Directive on copyright in the Digital Single Market) și ce înseamnă ancillary right? Noua propunere de directivă înstituie un nou drept- ancillary right- pentru "protejarea publicațiilor de presă în cazul utilizărilor digitale". Așa susține tiltul art.11, redat mai jos. Sintagma ancillary right, atât de vehiculată chiar și de juriștii români, nu este de fapt deloc străină dreptului românesc. Ancillary right înseamnă de fapt neighbouring right  sau, mai exact, drept conex cum sunt drepturilor producătorilor audio și video, adică drepturi nejustificate de vreun exercițiu intelectual sau de vreo notă personală, drepturi care nu au legătură cu creativitate ci exclusiv cu investiția, drepturi care nu prezintă, de fapt, similitudini cu dreptul de autor, dar sunt reglementate prin legile corespondente drepturilor de autor pentru că sunt dependente (parțial) de creația autorilor, deși pot fi exercitate în lipsa acestora și, de foarte multe ori, chiar după ce perioada de protecție a drepturilor de autor a expirat. În plus, întocmai ca și drepturile producărilor de baze de date, acestea pot corespunde oricăror tipuri de materiale, întrucât, așa cum creativitate nu reprezintă o condiție pentru protecție, nici drepturi conexe nu sunt în mod obligatoriu corespondente unor opere protejate de dreptul de autor. Dreptul conex al editorilor de presă exemplifică de fapt o protecție asupra tuturor materialelor de presă, protejabile sau nu de dreptul de autor.  1. Statele membre acordă editorilor de publicații de presă drepturile prevăzute la articolul 2 și la articolul 3 alineatul (2) din Directiva 2001/29/CE pentru utilizarea digitală a publicațiilor lor de presă. 2. Drepturile menționate la alineatul (1) lasă intacte și nu afectează în niciun fel drepturile de care beneficiază, în temeiul dreptului Uniunii, autorii și alți titulari de drepturi în ceea ce privește operele și alte obiecte protejate încorporate… Un răspuns