Nu știu dacă știți practica - înregistrăm un nume de domeniu pentru un prieten care nu se pricepe sau nu are timp pentru asta, ori pur și simplu nu dorește, dar nu îl înregistrăm pe numele prietenului ci ÎN NUMELE lui, judecând că cinstea, frația, prietenia și cuvantul pot înlocui cu ușurință un contract de mandat sau de prestări servicii care încorporează un mandat, în virtutea căruia poți într-adevăr să înregistrezi un domeniu în numele altei persoane. Căci ceea ce numeam mai sus înregistrare "în numele" altei persoane în realitate se traducea printr-o simplă transcriere a propriului nume chiar acolo unde platforma de înregistrare identifica registrant -ul. Altfel spus, ți-ai inscris numele ca deținător al domeniului și doar tu și prietenul tău știți că domeniul nu este al tău ci al lui. Dar este interzis? Firește că nu, poți înregistra domenii nu doar pentru prieteni, dar și pentru colegi, vecini de bloc sau clienți, contând doar ca beneficiarul serviciului de înregistrare (și în ultimă instanță al domeniului) să fie transcris ca deținător al numelui de domeniu în cauză (registrant, domain holder, domain owner sau cum vrei să îi spui). Când totuși numele adevăratului proprietar nu apare identificat, fiind înscris doar al tău, puțini vor crede că acest domeniul aparține unei alte persoane și nu ție. Și știi de ce? Pentru că există prezumția valabilității actului (sau prezumția de valabilitate a actelor oficiale căci înscrierea datelor de deținere nume de domeniu este similară acestora, chiar dacă este emisă de autorități independente)- în sensul că, odată ce rezultatul whois te identifică pe tine ca deținător, legea conferă credibilitate în primul rând acestei înscrieri oficiale și tuturor informațiile înscrise în aceasta. Așa că, dacă numele tău apare ca registrant al unui nume de domeniu nimeni nu va putea să presupună ca NU ești… Răspunde