In 2011, cand tehnologia este peste tot, pana si in administratie, cand toata lumea isi comanda de pe internet si cand gasesti pe facebook inclusiv persoane de varsta a treia, exista in Romania judecatori care nu stiu ca website-ul reprezinta o opera ce poarta drepturi de autor. De fapt, contesta calitatea de opera a website-ului si modalitatea in care aceasta este creata, sustinand in modul cel mai ciudat posibil ca „realizarea unui website reprezinta punerea intr-o anumita structura a mai multor programe de calculator”. Acum, cand scriu asta, ma intreb care ar fi putut fi izvorul unei astfel de afirmatii sau mai precis cum s-a nascut ideea „website-ului as a software lego”; imi vine greu sa cred ca, in lipsa de cunostinte intr-un domeniu, un judecator nu ar fi putut sa incerce un google search pentru a vedea „ce zice lumea”, asa, macar din curiozitate. Uite, eu de AICI am invatat ce inseamna „internet” „drepturi de autor” „website-uri”. Este inca postat powerpoint-ul „dreptul de autor si internetul” unde Bogdan Manolea explica ce reprezinta o pagina web - o opera de creatie intelectuala ce poarta drepturi de autor. Si daca in romanii nostri nu avem incredere, atunci poate e relevanta sursa asta. Inainte de a reda citatul edificator, un scurt (atat cat se poate) rezumat al cauzei: KANVAS STUDIO incheie cu PRO MOTOR SRL un contract de dezvoltare website ce incorpora propriul CMS (content management system). Opera (website-ul) este finalizat, beneficiarului fiindu-i puse la dispozitie user-ul si parola pentru introducerea continutului text/poze, etc. Clientul se declara nemultumit si introduce cerere de chemare in judecata pentru recuperarea avansului. Dezvoltatorul web face cerere reconventionala solicitand plata integrala plus penalitati. KANVAS STUDIO (in dosar parata reclamanta) ridica exceptia de necompetenta materiala sustinand ca cererile si procesele in materie de creatie intelectuala se judeca de… Răspunde