Speță: Marca “manhood - arta de a fi barbat” este înregistrată ca marca verbală pentru clasele 35 si 41. Marca ulterioară “manhood expo” cu element figurativ, cerută spre înregistrare tot pentru clasele 35 și 41, este contestată de marca “manhood -arta de a fi barbat” cu următoarele susțineri: - mărcile prezintă un grad sporit de similaritate conceptuală și vizuală datorită elementului dominant “manhood” prezent în ambele mărci - mărcile acoperă aceleași servicii - clasele 35 și 41, fapt de natură a atrage aplicabilitatea art. 6 alin.1 lit.b, în sensul existenței unui risc de confuzie ce include și riscul de asociere. Bun, marca "manhood - arta de a fi barbat" este verbală, dar cea contestată era figurativă și ar fi păcat să discutăm despre mărci figurative lipsindu-ne de vizual. Redau în prima instanță tabelul comparativ al mărcilor, luat în considerare și de OSIM în cadrul analizei. Mai jos aveți tot o prezentare comparativă, a cărei formulă am ales-o personal, și pe care am discutat-o în fața Comisiei în susținerea argumentului așa numitelor “fake figurative trademarks” (denumirea îmi aparține), adică a solicitărilor care, deși poartă asupra unor mărci identificate a fi figurative, nu prezintă în concret un element figurativ și nici măcar un font deosebit limitând astfel gradul de distinctivitate pe care l-ar fi putut avea o marcă figurativă în aprecierea acesteia comparativ cu o marcă verbală. Am susținut următoarele: “deși solicitarea mărcii MANHOOD EXPO a identificat o „marcă combinată”, adică o marcă ce prezintă atât o componentă verbală cât și un element grafic deosebit, depozitul mărcii noi relevă fonturi comune, dispunere uzuală a literelor/a cuvintelor, grafica mărcii noi constând doar într-un scris alb pe fond negru. În lipsa unor elemente grafice care pot fi considerate într-adevar „deosebite”, grafica atașată acesteia nu poate fi considerată o componentă distinctă față de marca anterioară.… Răspunde

De mult vroiam sa vorbesc de o speta extrem de interesanta, care implica o marca, un nume de domeniu, doua interese contrarii ... si, pentru un plus de atractivitate, drepturi de proprietate intelectuala asupra numelor comerciale. Stiu ca este greu sa apreciezi fara date concrete si mult mai greu sa emiti o parere cu subiecte desprinse din context, dar nu am sa dezbat intregul dosar la care am facut referire (desi pe cat era de complex, pe atat de interesant ar fi fost) preferand sa vorbesc azi exclusiv de ceea ce inseamna protectie a numelui comercial si de diferentele existente intre acest tip de protectie si protectia marcilor (ma refer la diferentele ce merita luate in considerare). Vorbim de nume comerciale si avem in vedere, evident, acele denumiri inregistrate la Registrul Comertului si extinse cu penibilul „S.R.L.” sau „S.A.”, de care, in acelasi evident mod, ne facem ca uitam pentru a nu strica denumirea aleasa dupa zeci de ore de naming. Asta la nivel national, dar vezi wipo.int (vezi treaties > full text of Paris Convention) si iti dai seama ca protectia numelui comercial este in primul rand recunoscuta si garantata la nivel international pentru ca art.8 din tratatul in cauza prevede ca: „A trade name shall be protected in all the countries of the Union without the obligation of filing or registration, whether or not it forms part of a trademark”. Remarcam, cel putin la nivel terminologic, si oricat de superficiala ar parea aprecierea, ca „trade name” reprezinta un concept total diferit de notiunea de „trademark”, neputand asadar face confuzie intre un nume comercial si o marca. Protectia asupra numelui comercial se traduce in drepturi pe care societatea in cauza le detine asupra denumirii pe care o poarta. Si aici ajung la unul dintre aspectele importante ale spetei, se… 35 răspunsuri