"Beware of trademark fee scams in Europe and Asia" așa se numea un articol scris demult, tare demult, tocmai in 2011, și pe care l-am descoperit tocmai acum, când încercam să îmi dau seama ce-i cu facturile primite de la Registrul (!!) de Mărci și Brevete din Polonia (!!) sau chiar de la Ohim - Organization (!!) for Harmonizing in the Intern. Market. Vă vorbesc de o practică frauduloasă, prin care se încearcă înșelarea solicitanților de mărci europene prin transmiterea către aceștia a unor facturi ce poartă numeroase referințe concrete ale înregistrărilor. Și dacă am amintit de articolul din 2011, nu vreau sa creez impresia că pericolul ar fi îndepărtat pentru că am cazuri concrete și de dată foarte recentă - 2014- 2015, cu solicitanți care se întreabă de ce mai trebuie să plătească încă o dată taxa de examinare sau de ce conturile pe care le-am indicat eu sunt altele decât cele regăsite la nivelul acestor facturi. Așadar nu vă grăbiți, nu achitați orice, verificați și iar verificați pentru că se poartă chiar și în România și cel mai indicat este ca avocatul care v-a consiliat în vederea înregistrării mărcii europene să își arunce un ochi pe această factură și de altfel pe orice alt document care ar avea legătură cu înregistrarea. Mai jos o listă cu exemple de astfel de facturi, care nu au nicio legătură cu Oficiul pentru Armonizare pe Piața Internă - OHIM. Răspunde

OHIM, adică Oficiul pentru Armonizare pe Piața Internă, instituția sub autoritatea și prin intermediul căreia se pot înregistra mărci și desene la nivel comunitar, anunța recent că targetul de eficiență va fi atins, cel puțin în privința mărcilor, prin noul sistem Fast Track - gândit a accelera procesul de înregistrare fără niciun cost suplimentar. Ei da, îmbucurător, pentru că, ceea ce era deja îndeajuns de performant (referindu-mă exclusiv la sistemul electronic de depunere), ajunge să fie acum și mai rapid, instituția anunțând o reducere de cel puțin două ori a perioadei de înregistrare a unei mărci. Procedura de înregistrare a mărcilor comunitare prin sistemul Fast Track va fi disponibilă începând cu 24 noiembrie 2014 și va presupune cel puțin următoarele (spun "cel puțin" pentru că, deși ne apropiem de data lansării, sistemul este încă în lucru): - un timp mai scurt pentru examinare, redus, cum spuneam, cel puțin la jumătate; - perioada de opoziții nu va fi afectată, rămânând disponibile aceleași cunoscute 3 luni de la publicare; - plata se va realiza chiar la data depunerii cererii și va condiționa preluarea solicitării de înregistrare prin procedura accelerată. Deocamdată atât s-a comunicat și oricum, așa cum spuneam, sistemul era deja unul ce funcționa pe coordonate de normalitate, fiind ușor, accesibil, rapid. Un mare avantaj poate și predilecția instituției pentru lucruri într-adevăr utile, știut fiind că procedura de examinare OHIM nu implica și cercetarea înregistrării în raport cu mărcilor anterior depuse, așa cum se întâmplă de ceva vreme prin alte țări europene. DA, examinarea se ocupa de obiectivele reglementate oficial - și anume motivele absolute de refuz, fără a le amesteca cu altele, interesante mai mult pentru titularii mărcilor anterioare (motive relative) decât pentru oficiile gândite a fi imparțiale. N-aș vrea să concluzionez într-o notă pesimistă, așa că vă direcționez către platforma… Răspunde

Cred că știți mult vehiculata procedură prealabilă oricărei înregistrări de marcă - înainte de a depune o cerere de înregistrare, trebuie realizat un mic (sau detaliat) search pentru a afla dacă nu cumva denumirea sau grafica ta se aseamănă mult prea mult și deranjant cu nu știu ce marcă deja înregistrată de nu știu care altă companie din mama Europă, care se întâmplă să presteze (culmea) și aceleași servicii ca și tine. Acest search se mai numește și cercetare documentară și reprezintă un serviciu prestat cu plăcere și contra cost de orice consilier pe mărci sau avocat IP și cu și mai mare satisfacție chiar de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Dar, nu o să vorbesc de cercetarea efectuată de OSIM, nu de alta, dar formularul lor mai mult v-ar încurca, o sa încerc în schimb să vă ajut cu câteva formule simple, idei, sugestii și sfaturi care vă vor ajuta să realizați chiar voi această cercetare documentară. 1. MARCĂ VERBALĂ SAU FIGURATIVĂ Înainte de toate trebuie să identificați tipul mărcii, făcând diferența dintre mărcile verbale, pe de o parte și cele figurative, pe de ală parte. În esența trebuie să faceți diferența între ceea ce înseamnă exclusiv TEXT sau GRAFICĂ. Când aveți și una și alta, marca va fi o marcă combinată, cel puțin din perspectiva legislației naționale - spune asta pentru că, la nivel comunitar, nu există nicio diferență între mărcile exclusiv figurative și cele care sunt formate atât din element verbal cât și din grafică, acestea din urmă fiind denumite în aceeași măsură mărci figurative. 2. NISA sau VIENA Odată ce știți tipul mărcii, ar trebui să identificați și clasele de servicii și/sau produse în privința cărora doriți să înregistrați marca. Puteți consulta AICI varianta actualizată a clasificării de la NISA, căci așa se… Răspunde

Dacă ați fi o companie mare, ce activează în mod special în industria de divertisment și online, nu v-ar plăcea să fiți corelați cu niste vedete, staruri? Și pentru a fi într-adevăr identificați ca având niște servicii de excepție, nu v-ar fi la îndemână să vă înregistrați o marcă precum “STAR TV” ori “STATURI ONLINE” sau pur și simplu “STARURI”? Fiind o companie mare se presupune că sunteți și bine consiliați, adică nu veți risca să înregistrați chiar termenul „STAR” ori „STAR TV” pentru clasa 41 – “furnizare de multimedia în scop de divertisment”, ci poate „STAR ONLINE” pentru aceeași clasă și cu un element figurativ, right? Dar asta doar pentru început, pentru ca treptat să puteți să reveniți la prima intenție și să solicitați spre înregistrare chiar “STAR” și „STAR TV”. Veți spune zâmbind că ați obținut distinctivitate prin utilizare și nu veți putea fi contraziși pentru că, între timp, adică până în momenul în care mărcile voastre vor fi anterioare altor solicitări, veți avea înregistrate o mulțime de derivate ale cuvântului STAR, cu sau fără elementele figurative, pe care le veți arăta a fi fost folosite pentru o mulțime de servicii, fiind foarte greu de apreciat în care dintre aceastea ați investit campanii de promovare și în care nu, care dintre acestea au fost folosite într-adevăr și în ce măsură fiecare dintre aceastea a ajuns să fie cunoscută de public ca identificând sau nu serviciile companiei. Să nu uitați că în acest scenariu sunteți o companie mare, care își permite orice, adică inclusiv câte o înregistrare comunitară pe lună, plus onorarii lunare pentru avocați care susțin cauzele în fața oficiilor comunitare și ale instanțelor din teritoriu și din lumea întreagă. Adică vorbesc de un scenariu real, posibil. Las scenariul chiar în modul acesta nefinalizat și trec la un… Răspunde

Speță: Marca “manhood - arta de a fi barbat” este înregistrată ca marca verbală pentru clasele 35 si 41. Marca ulterioară “manhood expo” cu element figurativ, cerută spre înregistrare tot pentru clasele 35 și 41, este contestată de marca “manhood -arta de a fi barbat” cu următoarele susțineri: - mărcile prezintă un grad sporit de similaritate conceptuală și vizuală datorită elementului dominant “manhood” prezent în ambele mărci - mărcile acoperă aceleași servicii - clasele 35 și 41, fapt de natură a atrage aplicabilitatea art. 6 alin.1 lit.b, în sensul existenței unui risc de confuzie ce include și riscul de asociere. Bun, marca "manhood - arta de a fi barbat" este verbală, dar cea contestată era figurativă și ar fi păcat să discutăm despre mărci figurative lipsindu-ne de vizual. Redau în prima instanță tabelul comparativ al mărcilor, luat în considerare și de OSIM în cadrul analizei. Mai jos aveți tot o prezentare comparativă, a cărei formulă am ales-o personal, și pe care am discutat-o în fața Comisiei în susținerea argumentului așa numitelor “fake figurative trademarks” (denumirea îmi aparține), adică a solicitărilor care, deși poartă asupra unor mărci identificate a fi figurative, nu prezintă în concret un element figurativ și nici măcar un font deosebit limitând astfel gradul de distinctivitate pe care l-ar fi putut avea o marcă figurativă în aprecierea acesteia comparativ cu o marcă verbală. Am susținut următoarele: “deși solicitarea mărcii MANHOOD EXPO a identificat o „marcă combinată”, adică o marcă ce prezintă atât o componentă verbală cât și un element grafic deosebit, depozitul mărcii noi relevă fonturi comune, dispunere uzuală a literelor/a cuvintelor, grafica mărcii noi constând doar într-un scris alb pe fond negru. În lipsa unor elemente grafice care pot fi considerate într-adevar „deosebite”, grafica atașată acesteia nu poate fi considerată o componentă distinctă față de marca anterioară.… Răspunde