Cred că știți mult vehiculata procedură prealabilă oricărei înregistrări de marcă - înainte de a depune o cerere de înregistrare, trebuie realizat un mic (sau detaliat) search pentru a afla dacă nu cumva denumirea sau grafica ta se aseamănă mult prea mult și deranjant cu nu știu ce marcă deja înregistrată de nu știu care altă companie din mama Europă, care se întâmplă să presteze (culmea) și aceleași servicii ca și tine. Acest search se mai numește și cercetare documentară și reprezintă un serviciu prestat cu plăcere și contra cost de orice consilier pe mărci sau avocat IP și cu și mai mare satisfacție chiar de Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci (OSIM). Dar, nu o să vorbesc de cercetarea efectuată de OSIM, nu de alta, dar formularul lor mai mult v-ar încurca, o sa încerc în schimb să vă ajut cu câteva formule simple, idei, sugestii și sfaturi care vă vor ajuta să realizați chiar voi această cercetare documentară. 1. MARCĂ VERBALĂ SAU FIGURATIVĂ Înainte de toate trebuie să identificați tipul mărcii, făcând diferența dintre mărcile verbale, pe de o parte și cele figurative, pe de ală parte. În esența trebuie să faceți diferența între ceea ce înseamnă exclusiv TEXT sau GRAFICĂ. Când aveți și una și alta, marca va fi o marcă combinată, cel puțin din perspectiva legislației naționale - spune asta pentru că, la nivel comunitar, nu există nicio diferență între mărcile exclusiv figurative și cele care sunt formate atât din element verbal cât și din grafică, acestea din urmă fiind denumite în aceeași măsură mărci figurative. 2. NISA sau VIENA Odată ce știți tipul mărcii, ar trebui să identificați și clasele de servicii și/sau produse în privința cărora doriți să înregistrați marca. Puteți consulta AICI varianta actualizată a clasificării de la NISA, căci așa se… Răspunde

Hello, hello, în doi timpi și trei mișcări îți poți înregistra marca online, fără să te deplasezi, fără să suni la consilierul de mărci și fără să apelezi la avocatul mereu ocupat. Dincolo de glumă, ceea ce încercam să introduc era proiectul OSIM de depunere electronică a mărcilor naționale, care este funcțional și accesibil oricărui utilizator interesat de parcurgerea mult mai ușoară a procedurii de înregistrare mărci. Gândind mereu propriii clienți ca fiind persoane îndeajuns de inteligente cât pentru a mă contacta doar atunci când situația este într-adevăr gravă și având o preferință în a susține tot ceea ce înseamnă punerea în practică a principiului Do it yourself, m-am gândit că poate fi util să știți că înregistrarea unei mărci naționale se poate realiza online, într-un mod gândit a fi cât mai la îndemâna solicitanților, fie aceștia chiar și persoane fără o pregătire juridică. După modelul OHIM care pune la dispoziție un sistem de înregistrare mărci comunitare accesibil direct din platforma online a instituției, se încearcă și la nivel național ca preluarea solicitărilor de înregistrare mărci să se realizeze altfel decât prin cozi la casierie, ciocănit la ușa funcționarului și plimbat de la un birou la altul. Singurul lucru de care nu putem scăpa este desigur, formularul, deși acum am putea spune că ceea ce se realizează prin parcurgerea pașilor de înregistrare înseamnă mai mult decât completarea unui formular online. Am început ironic, dar sistemul OSIM de înregistrare electronică a mărcilor este chiar un pas înainte, fiind ușor de utilizat chiar și pentru o persoană mai puțin obișnuită cu înregistrarea online a mărcilor comunitare. Cel puțin așa pare, pașii sunt dispuși logic, câmpurile au îndeajuns de multe explicații, sistemul preia servicii și produse direct clasificate, există chiar și corespondență cu baza de mărci comunitare pentru o preluare automată a acestora.… Răspunde

Speță: Marca “manhood - arta de a fi barbat” este înregistrată ca marca verbală pentru clasele 35 si 41. Marca ulterioară “manhood expo” cu element figurativ, cerută spre înregistrare tot pentru clasele 35 și 41, este contestată de marca “manhood -arta de a fi barbat” cu următoarele susțineri: - mărcile prezintă un grad sporit de similaritate conceptuală și vizuală datorită elementului dominant “manhood” prezent în ambele mărci - mărcile acoperă aceleași servicii - clasele 35 și 41, fapt de natură a atrage aplicabilitatea art. 6 alin.1 lit.b, în sensul existenței unui risc de confuzie ce include și riscul de asociere. Bun, marca "manhood - arta de a fi barbat" este verbală, dar cea contestată era figurativă și ar fi păcat să discutăm despre mărci figurative lipsindu-ne de vizual. Redau în prima instanță tabelul comparativ al mărcilor, luat în considerare și de OSIM în cadrul analizei. Mai jos aveți tot o prezentare comparativă, a cărei formulă am ales-o personal, și pe care am discutat-o în fața Comisiei în susținerea argumentului așa numitelor “fake figurative trademarks” (denumirea îmi aparține), adică a solicitărilor care, deși poartă asupra unor mărci identificate a fi figurative, nu prezintă în concret un element figurativ și nici măcar un font deosebit limitând astfel gradul de distinctivitate pe care l-ar fi putut avea o marcă figurativă în aprecierea acesteia comparativ cu o marcă verbală. Am susținut următoarele: “deși solicitarea mărcii MANHOOD EXPO a identificat o „marcă combinată”, adică o marcă ce prezintă atât o componentă verbală cât și un element grafic deosebit, depozitul mărcii noi relevă fonturi comune, dispunere uzuală a literelor/a cuvintelor, grafica mărcii noi constând doar într-un scris alb pe fond negru. În lipsa unor elemente grafice care pot fi considerate într-adevar „deosebite”, grafica atașată acesteia nu poate fi considerată o componentă distinctă față de marca anterioară.… Răspunde