Ai intrat vreodată pe site-ul CREDIDAM, oganismul care gestionează întotdeauna eficient drepturile artiștilor interpreți? Dacă nu ai facut-o până acum, eu zic că acum este momentul pentru că au un site nou, cu multe informații și o particularitate de secțiuni, care mi-au trezit un interes aparte și despre care am găsit potrivit să share-uiesc câteva informații. :) Urmează te rog pașii - credidam.ro - artiști interpreți - procedură cereri - descarcă procedură intermediar. Acest din urmă document "Descarcă procedură intermediar" este pus la dispoziție de credidam și ar trebui să instruiască artiștii interpreți sau pe cei care doresc să îi mandateze, în ceea ce privește procedura de solicitare informații. Ei bine, un instructaj există, ce-i drept, râmâne de văzut însă cât de util este artiștilor sau acestor - numiți de credidam "intermediari". Așa că, dacă nu vrei să parcurgi documentul, nu -i problemă, este important să te oprești să analizezi DOAR punctul 4, atât: "În conformitate cu prevederile art. 134¹ alin. 2 din legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe informațiile pot fi solicitate numai pe o perioadă de 12 luni;" Eu am stat să mă întreb dintr-o postură oarecum naivă - chiar există oare o asemenea prevedere abuzivă? ADică se poate circumscrie normelor prezente o limitare în timp a dreptului unui persoane de a solicita informații care o privesc și care, evident, îi aparțin? Așa că m-am întors la legea nr.8/1996, pe care eu recunosc că mereu o REdescopăr. Art.134 indice 1 alin.(2) "Orice membru are dreptul de a solicita, în nume personal sau prin reprezentant autorizat, informaţii detaliate şi documente privind sumele ce i-au fost repartizate în ultimele 12 luni, provenienţa, modul de calcul al drepturilor şi reţinerile aplicate, precum şi verificarea concordanţei acestor date cu prevederile regulamentului de repartizare." Regula punctului 4 din documentul… Răspunde

In 2011, cand tehnologia este peste tot, pana si in administratie, cand toata lumea isi comanda de pe internet si cand gasesti pe facebook inclusiv persoane de varsta a treia, exista in Romania judecatori care nu stiu ca website-ul reprezinta o opera ce poarta drepturi de autor. De fapt, contesta calitatea de opera a website-ului si modalitatea in care aceasta este creata, sustinand in modul cel mai ciudat posibil ca „realizarea unui website reprezinta punerea intr-o anumita structura a mai multor programe de calculator”. Acum, cand scriu asta, ma intreb care ar fi putut fi izvorul unei astfel de afirmatii sau mai precis cum s-a nascut ideea „website-ului as a software lego”; imi vine greu sa cred ca, in lipsa de cunostinte intr-un domeniu, un judecator nu ar fi putut sa incerce un google search pentru a vedea „ce zice lumea”, asa, macar din curiozitate. Uite, eu de AICI am invatat ce inseamna „internet” „drepturi de autor” „website-uri”. Este inca postat powerpoint-ul „dreptul de autor si internetul” unde Bogdan Manolea explica ce reprezinta o pagina web - o opera de creatie intelectuala ce poarta drepturi de autor. Si daca in romanii nostri nu avem incredere, atunci poate e relevanta sursa asta. Inainte de a reda citatul edificator, un scurt (atat cat se poate) rezumat al cauzei: KANVAS STUDIO incheie cu PRO MOTOR SRL un contract de dezvoltare website ce incorpora propriul CMS (content management system). Opera (website-ul) este finalizat, beneficiarului fiindu-i puse la dispozitie user-ul si parola pentru introducerea continutului text/poze, etc. Clientul se declara nemultumit si introduce cerere de chemare in judecata pentru recuperarea avansului. Dezvoltatorul web face cerere reconventionala solicitand plata integrala plus penalitati. KANVAS STUDIO (in dosar parata reclamanta) ridica exceptia de necompetenta materiala sustinand ca cererile si procesele in materie de creatie intelectuala se judeca de… Răspunde