Cred ca va mai aduceti aminte de notificarea AIMR adresata Trilulilu si HOSTWAY Romania, in urma careia multi s-au apucat sa strige “asa le trebuie, sa terminam odata cu internetul ilegal” in contextul in care, firma Hostway este un participant onest si civilizat pe piata informationala. Va mai amintiti ca AIMR a trimis in judecata HOSTWAY si Trilulilu si probabil ca au fost retinute inclusiv argumentele juridice ale celor de la AIMR, potrivit carora era sustinuta aberanta circumstanta in care providerul Hostway Romania editeaza fisiere protejate de dreptul de autor, dand astfel o functie comerciala utilizarii acelor opere. Asta, evident, printre multe alte sustineri cu greutate de genul trimiterii la art.138 indice 5 din legea 8/1996 care, desi face vorbire doar de DREPTUL titularului de a institui masuri tehnice de protectie, a fost interpretat in actiunea AIMR ca evidentiind OBLIGATIA furnizorului de a utiliza tehnologiile de filtrare a informatiilor postate. Se faceau si trimiteri la jurisprundenta internationala, neputandu-se citi altceva printre randuri, decat “e greu, dificil pentru noi titularii sa ne protejam operele, sa investim atatia bani pentru masuri tehnice de protectie, oare nu este mai normal sa impunem altora sa faca asta??” Situatia insa s-a remediat out of court. Trilulilu si AIMR au convenit in privinta unei intelegeri, de care sincer nu m-am interesat, avand in vedere ca ma asteptam ca trilulilu crocodilu sa lupte pana la capat, mai ales ca ar fi avut sanse si el, nu numai Hostway. Prezentul insa pune in valoare aceeasi pozitie AIMR de participant activ in lupta pentru un internet cu muzica legala. Fac o paranteza si ma intreb - daca toate site-urile ".ro" vor avea doar muzica legala, oare partenerul AIMR - eOK va face fata concurentei? S-ar putea, avand in vedere ca in general carentele artistice sunt compensate de un pragmatism… Un răspuns

Sincer, nici nu intentionam sa scriu ceva despre intalnirea ORDA pentru ca discutiile au fost mai putin concrete, moderarea a lasat de dorit, organizatorii nu prea stiau ce subiecte necesita a fi dezbatute cu prioritate si fiecare a vorbit ce a crezut de cuvinta. Chiar vroiam sa ma limitez la a comenta succinct intalnirea pe site-ul apti si atat. Zoso m-a facut sa ma razgandesc. Sau cel putin urmatoarele comentarii mi-au atras atentia in sensul de a da o replica pe propriul blog “d-ra avocat de la apti vrea interzicerea retelelor p2p” si “o doamna avocat subliniaza ca utilizatorul de internet e diferit de utilizatorul offline de opere muzicale”. Cititind cele scrise de renumitul blogger mi-am pus o intrebare zic eu, destul de rezonabila, “am vorbit chiar atat de incet incat cei din spate nu au auzit nimic?” Redau pe scurt ce a transmis “d-ra avocat de la apti” pentru ca ceea ce au inteles unii puteti vedea pe www.zoso.ro. 1. Cu referire la critica adusa de ORDA in privinta rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale in cazurile p2p, am sustinut ca “este incredibil ca o institutie a statului sa conteste o decizie a unui procuror in loc sa ia act de aceasta si sa realizeze ca poate norma in cauza nu se justifica din punct de vedere social”. Este probabil evident pentru cei mai multi ca prin aceasta sustinere in niciun caz nu mi-am exprimat dorinta ca retelele p2p sa fie interzice (c'mon) ci, dimpotriva, am nuantat faptul ca pana acum nu au putut fi retinute ca infractiuni utilizarile retelelor p2p, lucru pe care ORDA nu ar fi trebuit sa il catalogheze ca fiind justificat de “insuficienta pregatire a autoritatilor din domeniul sanctionarii faptelor de piraterie”. Adica incerci sa pui punctul pe “i” amintind deciziile prin care utilizarile p2p… 7 răspunsuri

Previous on “AIMR vs. HOSTWAY & TRILULILU”: -    AIMR  a notificat Hostway si Trilulilu instiintandu-i in ceea ce priveste anumite incalcari de drepturi de autor de la nivelul platformei Trilulilu; -    AIMR nu a identificat operele protejate, nici titlurile in baza carora exista drepturi asupra lor si nici macar temeiul juridic al raspunderii celor doua firme (nu in mod corect sa zicem) sustinand doar ca, prin intermediul site-ului Trilulilu sunt incalcate drepturi de autor, nu sunt aplicate masuri tehnice de protectie a drepturilor si in fapt, cele doua firme procedeaza la ceea ce AIMR numeste „punerea la dispozitia publicului a unor opere purtatoare de drepturi conexe fara consimtamantul titularilor”; -    Pe Cyberlaw am adaugat un post despre notificare din care multi au inteles ca cele doua firme activeaza in acelasi mod iar altii s-au hotarat sa stranga voturi pentru partidul piratilor! Evident nu in acelasi context confuz, dar tot ca urmare a postului, Bogdan Manolea a avut cateva insemnari pe propriul blog. Now on “AIMR vs. HOSTWAY & TRILULILU”: A venit si timpul judecatii! AIMR, mai hotarat ca oricand, dar in baza acelorasi rataciri, da in judecata Hostway si Trilulilu. Cu alte cuvinte, si rabdarea are o limita! Au facut notificari, destul de clare in conceptia lor, le-au trimis la fiecare societate in parte, au asteptat cat au asteptat, dar companiile in cauza (aceste firme conduse dupa regulile unei societati anormale in care drepturile producatorilor, interpretatilor nu sunt respectate) s-au aratat complet dezinteresate. Da, „paratele nu s-au conformat solicitarilor AIMR, dovedind, inca o data, o atitudine ce reprezinta un obstacol in prevenirea pirateriei”. Trebuie sa cititi cererea de chemare in judecata (aici, aici, aici si aici). Ma ocup pe rand de fiecare dintre argumentele principale aduse de AIMR: 1.    First – paratele ar asigura, prin intermediul site-ului Trilulilu, „utilizarea neautorizata… 3 răspunsuri

Recenta decizie ANC isi indreapta atentia catre consumatori, enumerand o serie de obligatii de informare impuse furnizorilor de servicii de comunicatii electronice anterior sau pe parcursul derularii contractelor de furnizare servicii. Voi enumera pe scurt ce trebuie retinut in cazul serviciilor de acces la internet in banda larga: a) oferta de servicii si preturi va trebui transmisa catre ANC, care va administra in baza unei aplicatii interactive, o pagina de internet cu informatii comparative privind tarifele si conditiile oferite de furnizorii de servicii de comunicatii electronice; b) detaliile contractuale vor fi redate intr-o modalitate mult mai clara, utilizatorul final trebuind sa acceseze cel putin urmatoarele informatii: - modalitatea de plata a facturilor (in avans sau ulterior furnizarii serviciului); - tariful corespondent abonamentului lunar si traficul/creditul inclus in pretul abonamentului; - tariful de conectare la retea sau tariful de instalare a serviciului; - tarifele percepute pentru inchiriere sau furnizarea echipamentelor; - tariful perceput pentru traficul suplimentar; - viteza de upload/download in intervalul orar de trafic maxim (calculata in functie de numarul maxim de utilizatori care pot accesa simultan serviciul), precum si viteza maxima de upload/download; - ofertele promotionale in curs, inclusiv reduceri sau gratuitati la echipamente; - aria de acoperire a serviciilor (localitatile in care sunt disponibile serviciile). b) pagina administrata de ANC va oferi, prin criteriile si optiunile aplicatiei interactive, un clasament al celor mai avantajoase planuri tarifare; c) Obligatiile furnizorilor de servicii de comunicatii electronice: - transmiterea catre ANC a ofertelor comerciale cuprinzand setul minim de informatii detaliate in Anexa la Decizia ANC; - introducerea informatiilor la nivelul interfetei web a aplicatiei puse la dispozitie de ANC; - actualizarea informatiilor introduse in cazul modificarilor ofertelor comerciale. d) ce trebuie sa contina facturile detaliate transmise utilizatorilor finali (persoane fizice sau juridice) - perioada de tarifare; - tariful lunar perceput pentru… Răspunde

S-a vorbit in ultima perioada destul de mult de raspunderea furnizorilor de servicii in privinta continutului stocat sau al comunicatiilor transmise de acestia (gasiti cate ceva relevant AICI si AICI). Cu toate astea, cred ca exista multe situatii care permit o interpretare diferita a raspunderii furnizorilor sau mai curand a identificarii persoanelor ce pot fi intr-adevar trase la raspundere. Un exemplu ar fi flood-ul - atacul tip DOS de natura a perturba functionarea unui sistem informatic prin lansarea coordonata a mai multor solicitari false care conduc la o suprasolicitare a sistemului prin imposibilitatea acestuia de administrare. Astfel, in confruntarea cu multiplele pachete UDP, sistemul atacat (serverul) va fi fortat sa trimita la fel de multe pachete ICMP (acele comenzi ping), fiind in final imposibil de localizat de alti clienti. Este de la sine inteles ca atacul nu este intamplator, in spatele acestuia fiind de cele mai multe ori persoane care se joaca intr-un mod mai putin sanatos de-a Internetul. In cautarea celor mai bune solutii pentru lansarea unui atac anonim, acestia pot falsifica inclusiv adresele IP corespunzatoare pachetelor transmise, asigurandu-se ca nici unul dintre numeroasele pachetele ICMP nu va putea identifica locatia acestuia in retea. Pare destul de interesant, nu? :) Mai putin interesante sunt, evident, consecintele unui astfel de atac, suportate de cele mai multe ori de hosting provider (gazduitorul site-urilor ce sunt tinta atacturilor). Flood vs. Hosting provider Tinand cont de natura atacului, cu provenienta in anumite IP asupra carora hosting providerul nu isi poate exercita controlul, blocarea permanenta a flood-ului poate fi realizata doar prin intermediul ISP-istilor. Acestia, spre diferenta de hosting provideri, care pot fi trasi la raspundere in cazul in care au cunostinta de o activitate ilegala si nu actioneaza rapid in vederea eliminarii sau blocarii accesului la aceasta (art.14 Legea comertului electronic) pot actiona… 2 răspunsuri