Controlul profund al pachetelor (Deep Pachet Inspection- DPI) este un tip de procesare a datelor (filtrarea conținutului) care inspectează în detaliu datele trimise prin intermediul unei rețele de calculatoare și, de obicei, ia măsuri prin blocarea, redirecționarea sau înregistrarea în mod corespunzător a datelor. Termenul de „profund” (deep) se referă la faptul că verificarea nu are în vedere doar informațiile din hearder (acea “etichetă” care descrie ce sunt, de la cine sunt și de unde merg, întocmai ca o scrisoare prin poșta tradițională), procedându-se la o examinare a însuși conținutul pachetului. În concret, pachetele de date sunt studiate, “despachetate” și urmărite individual, pe fiecare componentă în parte, așa cum explică și Geoffrey Challen într-un video foarte interesant despre deep packet inspection. În majoritatea cazurilor, conținutul pachetelor nu este monitorizat. Dar când un furnizor se angajează într-o inspecție profundă a pachetelor, face echivalentul deschiderii de scrisori într-un depozit poștal și citirea conținutului. Software-ul este folosit pentru a scana conținutul fiecărui pachet (și, uneori, îl loghează), iar apoi un pachet poate fi redirecționat (sau eliminat în întregime) în funcție de anumite criterii prestabilite. Interesul în folosirea acestei metode de filtrare a conținutului este de a identifica aplicațiile utilizate în rețea, dar unele dintre aceste dispozitive pot fi folosite și în alte scopuri; cei de la o companie ca Narus, de exemplu (implicat datorită lui NarusInsight în procesul de monitorizare fără mandat a abonaților AT&T intentat de EFF în 2006), pot să privească în interiorul întregului trafic dintr-o anumită adresă IP, să aleagă traficul HTTP, apoi să meargă și mai departe pentru a capta numai traficul către și de la Gmail și chiar să reasambleze e-mailurile care sunt scrise de către utilizatori. Într-adevăr, în timp ce inspecția profundă a pachetelor poate fi utilizată din motive inofensive și, în cele mai multe cazuri, perfect… Răspunde

  Din “istoria filtrului de upload” (filtrelor de conținut sau sistemelor de filtrare a conținului) redau extrase relevante a ceea ce Curtea Europeană de Justiție a reținut în 2012 în cauza C-360/10 Sabam împotriva Netlog.   Sistemul de filtrare al conțiutului presupune o monitorizare generală a activității tuturor userilor; Supravegherea generală este interzisă prin însăși Directiva comerțului electronic; Dreptul de autor nu este intangibil, protecția sa nu trebuie asigurată în mod absolut; Protecția drepturilor de proprietate intelectuală se poate aprecia doar comparativ cu protecția celorlalte drepturi fundamentale; Sistemul de filtrare aduce atingere libertății comerciale a furnizorilor de servicii de stocare prin obligația de a aplica măsuri complicate și costisitoare; Sistemul de filtrare aduce atingere, de asemenea, drepturilor utilizatorilor de protecție a datelor cu caracter personal, aducând atingere inclusiv libertății acestora de a primi și transmite informații, drepturi de asemenea consacrate prin art.8 și 11 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene.   26 “   Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă Directivele 2000/31, 2001/29, 2004/48, 95/46 și 2002/58 coroborate și interpretate în raport cu cerințele care rezultă din protecția drepturilor fundamentale aplicabile trebuie interpretate în sensul că se opun unei somații emise de o instanță națională și adresate unui furnizor de servicii de stocare” de a institui un sistem de filtrare, aplicat la nivelul serverelor proprii, cu titlu preventiv, pentru toți utilizatorii, fără deosebire, pentru o perioadă nelimitată și pe cheltuiala exclusivă a furnizorului. "Un astfel de filtru trebuia să fie “apt să identifice fișiere electronice care conțin opere muzicale, cinematografice sau audiovizuale cu privire la care solicitantul pretindea că deține drepturi de proprietate intelectuală în vederea blocării punerii la dispoziția publicului a respectivelor opere care încalcă dreptul de autor (denumit în continuare „sistemul de filtrare în litigiu”). 27      În această privință, este cert, în… Răspunde

  Filtrul de upload introdus prin articolul 13 din propunerea de Directivă a Dreptului de Autor pe Piața Unică Digitală În articolul anterior am încercat să explic de ce răspunderea furnizorilor de servicii ajunge să intereseze titularii de drepturi și de ce această problematică poate influența modalitatea în care este folosită informația online de către fiecare dintre noi. Noua propunere de directivă (Directive on copyright in the Digital Single Market), la fel ca și directiva comerțului electronic influențează nu doar modul în care titularii vor ajunge să controleze internetul prin marile platforme de content ci și echilibrul menit să fie asigurat prin dreptul de autor între interesele publice, pe de o parte și cele ale autorilor, pe de altă parte. Pentru că, în concret, noile modificări legislative nu sunt decât metode indirecte de a schimba radical instituții precum cea a excepțiilor și limitărilor drepturilor de autor. Chiar nefiind operată o modificare expresă a excepțiilor din materia dreptului de autor, restrângerea sferei acestora poate fi explicată de însăși aplicabilitatea articolului 13 din propunerea de Directivă. Așa cum am explicat și în articolul menționat, filtrarea conținutului în funcție de drepturile și interesele autorilor va însemna eliminarea unei informații care confirma, în fapt, existența anumitor drepturi ale publicului, de acces la informații, de utilizare privată, de parodiere, etc. Așadar prevederi care legiferează parodierea sau utilizarea privată, de exemplu, pot exista în continuare, chiar în forme mult mai permisive, dar fără efect, cel puțin în mediul online, nemaifiind posibilă aplicabilitatea acestora. În plus, așa cum cunoaștem, drepturile corespondente excepțiilor și limitărilor nu sunt garantate de stat prin nici o prevedere, neexistând la nivelul dreptului material nici o instituție concretă de constrângere a titularilor de drepturi de a se conforma unui comportament care să țină cont de drepturile publicului, de utilizare neîngrădită a operelor a… Un răspuns