Cine beneficiază și în ce mod de excepția de data-mining? Condiționează legea în ceea ce privește posibilitatea doar a anumitor persoane de a realiza activități de minare? Ne vom putea folosi de date indiferent dacă sunt sau nu protejate de dreptul de autor sau există limitări legale în ceea ce privește tipul de conținut care poate fi minat? Ce înseamnă acces legal la o operă, pot fi oare minate datele accesibile prin user și parolă? Printr-o interpretare a dispozițiilor din recenta directivă nr.790/2019, acest articol identifică subiecții și condițiile de aplicabilitate ale excepției de text și data-mining.   1. Cum trebuie înțeleasă în contextul dreptului de autor norma ce poartă titlul de "excepție"  În domeniul dreptului de autor, excepția transcrie o limitare în exercitarea prerogativelor titularului (o abatere de la regula exclusivității), respectiv o facultate, o permisiune și, într-o interpretare, chiar un drept al celorlalte (sau anumitor) subiecte de drept (publicului larg, de ex) de a utiliza, în anumite condiții, opere protejate. Excepția de text și minare de date are în vedere posibilitatea ori dreptul ca alte subiecte în afara titularului să poată realiza, fără vreo autorizare sau plată a vreunei remunerații, operațiuni analitice automatizate asupra datelor digitale cu scopul de a genera informație care include, dar nu se limitează la tipare, modele, corelații. Așa cum redam mai sus, facilitatea/permisiunea are la bază o restrângere în exercițiul anumitor privilegii, trebuind a fi înțeleasă a privi, în mod exclusiv, limitarea următoarele drepturi: - reproducerea temporară și permanentă, în integralitate ori în parte, a conținutului unei baze de date (art.5 lit. (a) din Directiva 96/9/EC); - extragerea și utilizarea în integralitate ori a unei părți substanțiale dintr-o bază de date (art.7 alin.(1) din Directiva 96/9/EC); - reproducerea directă, temporară sau permanentă, prin orice mijloc sau orice formă, în parte sau integrală a operelor autorilor, interpreților/executanților,… Răspunde

Acesta ar fi primul post în care am să încerc să prezint data-mining-ul în alt mod decât printr-un articol lung și plictisitor. Am schițat câte o diagramă pentru a identifica cerințele legale ale fiecăreia dintre noile excepții de data-mining recent introduse în legislația copyright. Pentru juriști, avocați și alți practicieni din domeniu, mai puțin familiarizați cu terminologia specifică procesării de date, m-am gândit că ar fi relevantă și o definire a operațiunii în sine, care să identifice data-mining-ul într-un context mai mare, alături de alte concepte, față de care, de altfel, aceasta prezintă multiple similitudini. Terminologia este chiar interschimbabilă, data-mining fiind preferat uneori datorită impactului mai mare la public, neînsemnând prin aceasta că am putea pune semnul echivalent între analiza de date și minare de date, de exemplu. În alte cazuri este chiar mai greu de identificat o anumită operațiune, tocmai datorită faptului că în realizarea acesteia sunt utilizate tehnici specifice altor concepte. Fiecare diagramă de mai jos încorporează și linkurile către sursele online. 1. Minarea de date - metodă de procesare a unei mari cantități de date. Relația acesteia cu alte concepte. Your browser is not able to display frames. Please visit DATA MINING - the automated processing of large amounts of DATA in order to extract KNOWLEDGE - clandestine and hidden patterns, trends, correlations, etc, by using various methods of statistics, data analysis, and machine learning on MindMeister. *Caption: black – concepts that show some similarities to data-mining yellow – definitions plus their sources green – main differences red – interaction with data 2. Cerințe legale pentru aplicarea excepției de text și minare de date potrivit art. 3 din noua directivă (EU) privind dreptul de autor pe piața unică digitală   Your browser is not able to display frames. Please visit ART.3 DSM - legal requirements on MindMeister.… Răspunde

Citeam la începutul săptămânii trecute despre turnura neașteptată a unei notificări, una dintre sutele de mii sau milioanele care se trimit/primesc zilnic și prin care se solicită eliminarea conținutului de pe Youtube. Articolul evidențiase destul de bine prin titlu “o companie de discuri începe o luptă împotriva cui nu trebuie” și prezenta demersul inițiat de Liberation Music împotriva lui Lawrence Lessig, care folosise în mod exemplificativ, într-una dintre prezentările sale, clipul Lisztomania, asupra căruia compania deținea drepturi. Dincolo de zâmbetele cu subînțeles ale celor care realizează că un demers împotriva celui mai mare susținător al utilizărilor libere, nu poate rămâne fără răspuns, trebuie spus că, într-un mod la fel de surprinzător, notificarea în cauză era total neîntemeiată (într-un mod clar, evident, fără nicio îndoială) întrucât folosirea unei opere în scop educațional sau critic, este exceptată de la protecția drepturilor de autor. La nivel internațional. Articolul însă mi-a amintit ceva ce multă lume nu cunoaște, și anume faptul că netemeinicia unei notificări dă dreptul la o acțiune împotriva celui care a generat inițial demersul, acțiune care poate fi întemeiată cu succces pe abuzul de drept, chiar și în România, mai ales dacă ținem cont că noua reglementare a codului civil a desprins componenta pur procesuală din perspectiva căreia a fost înțeles până acum acest concept de doctrină și de jurisprudență. Nu se mai vorbește de abuzul de drept procesual ci de abuzul de drept ca formă de exercițiu nelimitat de principiile procesuale, adică orice formă de notificare, demers, inclusiv cererea adresată Youtube (notice and take down) sau platformelor similare, prin care se urmarește, cu rea-credință, limitarea dreptului de liberă utilizare, astfel cum acesta este garantat de legislația în vigoare. Articolul 15 din NCC (noul cod civil) tratează exact situația în care o notificare nu urmărește protejarea drepturilor de autor în forma… Răspunde