Pentru aceia pasionați de noile reglementări din domeniului drepturilor de autor ori pentru cei care pur și simplu vor să iasă din bula actuală de știri, am pregătit câteva rânduri care să explice legătura dintre inteligență artificială și minarea de date din noua directivă privind dreptul de autor pe piața unică digitală. Toate acestea cu o introducere (destul de amplă, dar necesară) care ar trebui să simplifice conceptul de AI sau să îl prezinte de o manieră mai puțin sofisticată. Adică fără a aborda algoritmi sau a intra în detaliilor anumitor tehnologii folosite de sistemele AI. [caption id="attachment_2448" align="aligncenter" width="640"] Image by Gordon Johnson from Pixabay[/caption] Trebuie să recunosc, totuși, că tot research-ul pe care l-am întreprins în ultima perioadă a debutat cu un studiu paralel al celor două concepte și am observat legătura dintre ele doar după ce am ajuns să aprofundez tehnologiile folosite pentru dezvoltarea de sistemele de inteligență artificială și să realizez că esența acestora nu constă în felul în care performează sau în datele asupra cărora operează ci în analiza și extragerea de cunoștințe pe care acestea le operează sau pe care se bazează. Analiza și extragerea cunoștințelor ca indicatori ai inteligenței. Sau, mai bine spus, inteligența percepută ca suită a unui proces de analiză, extragere și aplicare a cunoștințelor. Dacă ținem cont de aceste aspecte ne este mai ușor să evaluăm un sistem de inteligență artificială, inclusiv să interpretăm excepțiile reformei europene în domeniul dreptului de autor și veți vedea de ce. Desigur definiții ale inteligenței artificială sunt multiple, eu chiar am selectat de-a lungul timpului câte o versiune pentru că sunt multe perspective interesante, dar ideea centrală este că sistemul, dincolo de a necesita cunoaștere îndeaproape, de a fi înțeleasă modalitatea în care funcționează (cu algoritmi dedicați), tratează conceptul nuanțat mai sus și anume… Răspunde