În anul 2010 Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost chemată să își exprime opinia vizavi de Acordul comercial de combatere a contrafacerii, acel mult cunoscut ACTA. Ne-am întors așa de departe cu analiza pentru că încercările de legalizare a monitorizării populației prin intermediul furnizorilor de servicii online, nu sunt recente, ACTA fiind unul dintre tratatele vehement respinse de populație tocmai pentru că conținea prevederi prin care se impunea ISP -iștilor înregistrarea sistematică a datelor. Avizul Autorității pentru Protecția Datelor este important în acest context întrucât analiza acesteia are în vedere importante tratate precum Tratatul pentru funcționarea Uniunii Europene, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene precum și directivele, la acea vreme în vigoare, privind protecția datelor cu caracter personal. Aprecierea textului ACTA și, în mod special a paragrafelor corespunzătoare capitolului IV – „protejarea drepturilor de proprietate intelectuală” s-a realizat astfel cu luarea în considerare a valorilor principale recunoscute în cadrul Uniunii ca fiind drepturile de protecție a vieții private și de familie (art.8 din CEDO și art.7 și 8 din Carta). Prezentăm mai jos extrase din avizul acestei autorități cu privire la măsurile de supraveghere, monitorizare a comportamentului și, respectiv de deconectare de la internet: “În opinia AEPD, monitorizarea comportamentului utilizatorilor de internet și colectarea ulterioară a adreselor IP ale acestora reprezintă o ingerință cu privire la drepturile acestora de a le fi respectate viața privată și corespondența; cu alte cuvinte este afectat dreptul la viață privată iar această opinie este în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a drepturilor Omului.” AEPD a mai apreciat, ce-i drept, în lumina directivei pentru protecția datelor nr.95/46/CE de la acea vreme,  că nu doar adresele IP sunt date personale dar și informațiile privind activitățile asociate acestor adrese IP întrucât Considerentul 26 din fost directiva privind protecția datelor preciza un aspect foarte important “Întrucât principiile… Un răspuns

În contextul discuțiilor legate de recunoașterea dreptului de acces la operele protejate, lect. univ.dr. Alin Speriusi-Vlad (Facultatea de Drept a Universității de Vest Timișoara) atinge o treaptă superioară în analiză, încercând să desființeze însuși conceptul de proprietate asociat operelor de creație intelectuală: "o creație intelectuală, prin natura sa, nu poate fi însușită de către o persoană, fiind concepută (...) spre a fi utilizată de publicul larg, în vederea îmbogățirii patrimoniului universal și NU în vederea utilizării exclusive." Lucrarea "Introduction to a New Theory in Intellectual Property law: legal protection without a property right" cuprinde multe puncte de esență, pe care am încercat să le evidențiez mai jos, redându-vă o parte din conținutul text al acesteia. Vă invit să citiți acest studiu, să îl analizați și eventual să comentați. The propter rem obligation is limited in time and so is the paucital intellectual property rights, considering that an intellectual creation by its nature cannot be appropriated by a person, being conceived, even before the creation, for the use of the general public, in order to enrich universal patrimony and the general knowledge, and not for a personal exclusive use. These provisions address the question: to what extent can the individual freedoms of either the users or the potential users be limited to protect the intellectual property? How far can we go to protect the intellectual property? To what extent can the individual freedoms of the users or the potential users be limited to protect the intellectual property rights? The answer was that we can go quite far and that the interest of both the authors of intellectual works and the holders of intellectual property rights is of paramount interest compared to the individual rights, interests and freedoms of the other legal subjects. More precisely, the answer offered by the European Parliament… Răspunde

Cea mai mare problema cu care ma confrunt cand scriu un articol este titlul. Titlul trebuie sa fie perfect, titlul trebuie sa atraga, si mai nou, titlul trebuie sa fie indexabil, adica mare atentie cum il scrii pentru ca este posibil sa il scrii degeaba. Poate veti rade sa aflati ca efortul si timpul folosit pentru scrierea unui articol se imparte in mod egal, de fiecare data frateste, as spune, intre analiza propriu-zisa si, atentie, scormonirea creierului in cautarea titlului perfect. Evident ca se intampla, si nu vreau sa zic “frecvent”, ca eforturile mele sa fie complet zadarnice – adica caut, deschid miliarde de sertare si ma surprind dupa doua ore complet lipsita de rezultatul cautarii si cu imensul stres ca timpul, si asa foarte putin, a fost consumat degeaba si ca nu voi putea posta nimic pentru ca, logic, nu poti posta un articol fara titlu. De cele mai multe ori, in astfel de situatii, cedez, depun armele, flutur streagul alb si “pun pe hartie” prima fraza care imi trece prin cap. In dorinta de a scapa de preview-uri si a citi odata articolul online, ma folosesc de o simpla alaturare de cuvinte cheie si fac asta constienta de riscul de a constata ulterior ca fraza in sine este de cea mai proasta inspiratie, nu are nicio legatura cu tema articolului si cu atat mai putin l-ar putea promova in vreun fel. Visez la momentul in care voi avea indeajuns de mult curaj cat pentru a posta un articol fara titlu, pentru ca banuiesc ca, asa cum exista poezii fara rima, poezii fara titlu, la fel de bine pot exista si articole fara titlu, trebuie doar sa existe un initiator, o prima persoana care sa aiba puterea de a fi diferit, de a schimba regulile, de a spune NU… Un răspuns

Pentru ca fenomenul ACTA a luat amploare si actul international este deja cunoscut in Romania, trec peste introducere si evidentiez direct cateva dintre aspectele pentru care ACTA (Anti-Counterfeiting Trade Agreement) n-ar fi trebuit sa fie semnat cu atata usurinta. 1. ACTA propune definitii diferite de cele consacrate la nivel european/international pentru anumite institutii corespondente drepturilor de proprietate intelectuala Daca avem in vedere definita data marfurilor contrafacute (art.5), de exemplu, vom observa ca regulile instituite de textul tratatului pentru identificarea unei contrafaceri sunt total diferite de cele aferente testului riscului de confuzie si al riscului de asociere. Folosirea expresiei „care nu se poate distinge în aspectele sale esențiale de o astfel de marcă de comerț” propune in fapt o alta varianta de analiza si identificare a marfurilor contrafacute, studiul similitudinii acestora cu anumite marci anterioare parand a se realiza in baza unor reguli noi, diferite de cele regasite in legislatia interna ori comunitara. Existenta unor reguli noi, in privinta carora nu putem spune daca sunt sau nu in completarea normelor legislatiei interne, va conduce catre reale dificultati de interpretare, cu riscul ca aceleasi prevederi sa fie aplicate in mod diferit, cu marea probabilitate ca o anumita institutie, precum contrafacerea sa capete intelesuri contrare cu cele avute in vedere de legiuitor. 2. Procedurile speciale de genul masurilor asiguratorii si al ordonantelor presedintiale vor putea fi accesate de titularii de drepturi NU doar in circumstante exceptionale ci in orice cauza de incalcare a drepturilor de proprietate intelectuala Pe langa asa numitele „injunctions", pe care le consider a fi mai cunoscutele de noi „ordonante presedintiale”, textul ACTA face vorbire de masurile asiguratorii, unde un loc aparte il detine procedura ce nu necesita citarea partii adverse (inaudita altera parte). Este adevarat ca oricare dintre aceste proceduri reprezinta mijloace disponibile in toate sistemele de drept civil,… 2 răspunsuri