Cyberlaw

 

Libertatea de utilizare a softurilor open-source

I. Principalul obiectiv – libertatea de utilizare a softurilor open-source

Ratiunea existentei licentelor GPL consta in protejarea libertatii utilizatorilor de programe pentru calculator. Daca nu ne asiguram ca o astfel de licenta este respectata, nu ne vom putea indeplini scopul

Declaratia din 2007 a lui Eben Moglen aducea in atentie scopul licentierii GPL. Altfel spus, oricare dintre versiunile GPL nu reprezinta doar o metoda de informare a utilizatorului, ci reale instrumente juridice de valorificare a principiilor ce stau la baza acestei licente.
Pentru ca am amintit de punerea in aplicare a clauzelor contractului de licenta pentru programele open-source, ar fi interesant si contextul in care reprezentantul Software Freedom Law Center (SFLC) a facut astfel de precizari. Se pare ca sunt multi cei pentru care un program distribuit GPL reprezinta doar o metoda ieftina de business, fara a lua in considerare si obligatiile incidente, printre acestia numarandu-se Monsoon Multimedia, care a modificat aplicatia BusyBox fara a pune la dispozitia userilor codul sursa al programului derivat (Firmware). Cum era de asteptat SFLC a intervenit, a trimis in judecata compania Monsoon Multimedia pentru se constata incalcarea drepturilor de autor, cerand, evident, si despagubiri. Totul s-a finalizat printr-o intelegere out of court.

II. Alte litigii bazate pe incalcarea termenilor de licentiere GPL

Fara a face o simpla insiruire inutila a principalelor litigii ce au avut ca baza incalcarea prevederilor GPL, existenta acestor procese trezeste la realitate persoanele incantate de acest World’s Largest Entertainment Center, unde regulile, normele si constrangerile copyright-ului puteau fi uitate.

1. In 2008 Free Software Foundation (FSF) initiaza un proces impotriva Cisco dupa o perioada lunga in care FSF a incercat sa concilieze amiabil diferendul. Obiectul disputei – refuzul constant al celor de la Linksys (detinuta de Cisco) de a furniza codul sursa al produselor hardware care incorporau programe licentiate GPL.
Si in acest caz conflictul s-a incheiat printr-o intelegere extrajudiciara, Cisco fiind obligat sa doneze o suma importanta in contul FSF. A fost stricata putin imaginea fostului mare contribuitor al comunitatii open-source, dar cel putin Cisco si-a pastrat dreptul de a folosi programe licentiate GPL.

2. In iulie 2008 companiile acuzate sunt de data aceasta Bell Microproducts, Inc. si Super Micro Computer, Inc. Marul discordiei – acelasi BusyBox, ce necesita a fi redistribuit prin facilitarea accesului la codul sursa fiecarui client de download.

In acelasi an a fost incheiata si intelegerea dintre SFLC si Verizon, care, de asemenea, a distribuit echipamente ce incorporau aplicatia BusyBox fara a pune la dispozitie si codul sursa.

3. O actiune a fost introdusa si impotriva Skype, care a pus in vanzare mobilul Wi Fi fara a distribui si copia licentei GPL – de asemenea o incalcare a termenilor contractuali (in circumstanta in care produsul folosea sistemul de operare Linux).

Sunt multe asemenea cazuri, peste 60 pana in prezent, in care FSF si SFLC au reusit sa constranga companiile in vederea respectarii termenilor GPL.
Din cate am inteles nimeni nu dezvoltase o pasiune pentru litigii, dimpotriva, instanta reprezenta o alternativa doar in cazul companiilor care refuzau sa coopereze.

Pentru ca punerea la dispozitie a codului sursa sa nu mai fi o chestiune atat de discutabila, interpretabila, gpl-violations.org oferea o serie de raspunsuri punctuale in ceea ce acest aspect – gen cazuri, modalitati, etc. Sursa este disponibila si in prezent.

Si nu am putea doar sa ne relaxam concluzionand „codul sursa trebuie intr-adevar pus la dispozitia userilor”, important fiind mai degraba de analizat scopul unei asemenea impuneri. Percep aceasta obligatie ca forma de garantare a posibilitatii tuturor userilor de a–si exercita libertatea, metoda prin care se asigura fiecarui utilizator accesul la programul de calculator, la versiunile modificate ale acestuia in vederea studierii functionalitatilor si dezvoltarii altor derivate.

Succes la download!

Monica Lupașcu Romanian Lawyer since 2005 with LL.M. in Intellectual Property Law. She currently activates as European Trademark Attorney and internet and technology legal practitioner.   monica.lupascu@nullcyberlaw.ro

2 răspunsuri

  1. Tudor 12 Oct, 2011 @ 20:06

    Nu exista sistem de operare linux. Linux e un kernel care sta la baza unui OS.

  2. Monica Lupascu 12 Oct, 2011 @ 20:56

    ok, hai ca doar nu a presupus careva ca sunt programator 🙂

    merci pentru observatie, dar oricum UNIX se pare ca sta la baza unui OS, iar LINUX era un termen general folosit chiar daca te referi sau nu la distributii

    m-am interesat si eu, n-a fost greseala asa grava 🙂

Răspunde și tu