Cyberlaw

 

Regulamentul din 21.05.2008 de aplicare a Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie

Include modificările din următoarele acte:
– Regulamentul publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 814 din 04/12/2008.

CAPITOLUL I
Procedura de depunere a cererilor de brevet de invenţie

SECŢIUNEA 1
Dispoziţii generale

ARTICOLUL 1
Protecţia invenţiilor prin brevet

Brevetarea invenţiilor se face conform dispoziţiilor Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, cu respectarea convenţiilor, tratatelor şi acordurilor la care România este parte.

ARTICOLUL 2
Definiţii

(1) În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:
a) lege – Legea nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată;
b) Birou Internaţional – Biroul Internaţional al Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale;
c) BOPI – Buletinul Oficial de Proprietate Industrială – Secţiunea invenţii;
d) Aranjamentul de la Strasbourg – Aranjamentul de la Strasbourg privind clasificarea internaţională a brevetelor de invenţie din 26 martie 1971, modificat la 28 septembrie 1979, la care Romania a aderat prin Legea nr. 3/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 10 din 14 ianuarie 1998;
e) Tratatul de la Budapesta – Tratatul de la Budapesta privind recunoaşterea internaţionala a depozitului de microorganisme în scopul procedurii de brevetare, semnat la 28 aprilie 1977 şi modificat la 26 septembrie 1980, la care România a aderat prin Legea nr. 75/1999;
f) Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor – Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, adoptat la Conferinţa diplomatică de la Washington la 19 iunie 1970, ratificat de România prin Decretul nr. 81/1979;
g) examinator de stat în domeniul proprietăţii industriale – specialistul din cadrul Oficiului de Stat pentru Invenţii şi Mărci, denumit în continuare OSIM, având ca atribuţie de bază examinarea cererilor de acordare a titlurilor de protecţie.
(2) În cuprinsul prezentului regulament, termenii şi expresiile definite în lege au acelaşi înţeles.

ARTICOLUL 3
Termene

(1) Termenele sunt stabilite pe zile, luni sau ani.
(2) Termenul stabilit pe zile nu ia în calcul nici ziua când a început să curgă şi nici ziua când el se sfârşeşte.
(3) Termenul stabilit pe luni sau ani se împlineşte în ziua lunii sau anului corespunzătoare zilei de plecare.
(4) Termenul care, începând la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfârşeşte într-o lună care nu are o asemenea zi, se socoteşte împlinit în cea din urmă zi a lunii; termenul care expiră într-o zi de sărbătoare legală sau când serviciul este închis pentru public se va prelungi până la sfârşitul primei zile de lucru următoare.
(5) Termenul de răspuns acordat în notificările OSIM transmise prin poştă se calculează începând cu ziua a 8-a de la data comunicării, considerată ca fiind data la care notificarea a ajuns la destinatar.
(6) În cazul în care persoana interesată aduce dovezi că documentul OSIM a fost primit după mai mult de 8 zile de la data comunicării, termenul prevăzut la alin. (5) se prelungeşte cu durata întârzierii, dar nu mai mult de 3 luni.
(7) Comunicările trimise prin poştă la OSIM se consideră primite în termen dacă au fost predate la oficiul poştal înainte de data împlinirii termenului.
(8) Prelungirea de termen acordată de OSIM conform prevederilor art. 27 alin. (2) din lege este acceptată dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) printr-o cerere semnată de solicitant sau de titular şi transmisă, după caz, de mandatar se solicită motivat, înainte de expirarea termenului, o prelungire a acestuia de cel puţin două luni;
b) dovada de plată a taxei legale este depusă odată cu înregistrarea cererii la OSIM.
(9) OSIM notifică solicitantului, titularului sau reprezentantului acestuia acceptarea sau respingerea cererii de prelungire a termenului.
(10) Cererea de prelungire, conform prevederilor alin. (8), nu poate fi respinsă înainte de a se notifica solicitantului, titularului sau, după caz, mandatarului autorizat motivele respingerii şi de a se acorda un termen de maximum două luni pentru a trimite observaţiile sale.

SECŢIUNEA a 2-a
Depozitul cererii de brevet de invenţie

ARTICOLUL 4
Depunerea cererii de brevet de invenţie

(1) Depunerea unei cereri de brevet de invenţie se poate face de către orice persoană:
a) pe suport hârtie, direct la Registratura generală a OSIM, ori prin poştă; sau
b) prin mijloace electronice, cu respectarea prevederilor art. 5.
(2) OSIM înscrie în cerere data depunerii, numărul de înregistrare şi numele persoanei care a făcut depunerea şi confirmă primirea cererii depuse, potrivit prevederilor alin. (1), şi documentele primite; un exemplar al formularului cererii completat se returnează solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat, pe suport hârtie.
(3) Depunerea cererilor de brevet de invenţie din domeniul apărării şi siguranţei naţionale, create pe teritoriul României, se face cu respectarea prevederilor legii speciale şi ale art. 7.
(4) Dacă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la art. 15 alin. (1) sau (8) din lege, cererii de brevet de invenţie i se alocă un număr la care se asociază data de depozit; numărul alocat în ordine succesivă şi data de depozit sunt înscrise în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse şi ambele se înscriu pe formularul cererii de brevet de invenţie şi pe fiecare pagină a descrierii, precum şi a revendicărilor şi desenelor, chiar dacă acestea sunt depuse ulterior.
(5) Numărul din Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse va fi folosit în toate notificările OSIM şi în comunicările solicitantului sau ale persoanei interesate, legate de procedurile pe care le urmează cererea de brevet de invenţie.
(6) Taxa de înregistrare a cererii de brevet de invenţie este datorată de solicitant odată cu depunerea cererii de brevet de invenţie la OSIM; dacă solicitantul a plătit taxa de înregistrare înainte de depunerea cererii de brevet de invenţie, el va preciza aceasta în cerere, anexând o copie a documentului de plată.
(7) Dacă la depunerea cererii de brevet de invenţie solicitantul nu a plătit taxa de înregistrare, această taxă poate fi plătită în termen de 3 luni de la data de depozit; în caz contrar, cererea de brevet de invenţie este declarată ca fiind considerată retrasă conform prevederilor art. 28 alin. (4) lit. f) din lege.
(8) Orice comunicare sau document de plată primit la OSIM trebuie să menţioneze datele de identificare ale petentului pentru corespondenţă, precum şi numărul cererii sau al brevetului de invenţie; în cazul în care OSIM nu poate identifica cererea sau brevetul, documentele se clasează ca exemplar-martor, iar suma se restituie, cu diminuarea costului serviciului bancar sau poştal, numai în cazul în care plătitorul poate fi identificat.

ARTICOLUL 5
Înregistrarea cererilor de brevet de invenţie depuse prin mijloace
electronice şi procesarea acestora

(1) Cerinţele referitoare la înregistrarea cererilor depuse prin mijloace electronice şi procesarea acestora vor fi stabilite prin instrucţiuni emise de directorul general al OSIM, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Instrucţiunile vor stabili condiţiile referitoare la înregistrarea cererilor depuse prin mijloace electronice şi procesarea acestora, cum ar fi:
a) condiţii materiale privind prezentarea părţilor componente ale cererii de brevet de invenţie potrivit prevederilor art. 20;
b) mijloace de autentificare a documentelor şi a identităţii părţilor care comunică cu OSIM;
c) confirmarea primirii.
(3) Atunci când prin Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor şi prin regulamentul de aplicare a acestuia, prin Convenţia Brevetului European sau prin instrucţiuni se prevede ca documente, notificări, comunicări sau corespondenţă să fie transmise în format electronic către şi de la OSIM la un alt oficiu naţional ori la o organizaţie interguvernamentală, acest mod de transmitere va fi agreat de ambele părţi.
(4) În cazul în care cererea sau alte documente privind cererea sunt înregistrate pe suport hârtie, OSIM poate accepta ca o copie a acestora să fie transmisă de către solicitant şi în format electronic.

ARTICOLUL 6
Limba oficială

(1) Limba oficială de lucru în cadrul OSIM este limba română.
(2) Cererea de brevet de invenţie, precum şi rezumatul se depun la OSIM în limba oficială, care este limba în care se desfăşoară toate procedurile privind cererea sau brevetul de invenţie.
(3) În situaţia în care OSIM are calitatea de oficiu receptor, în înţelesul Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, se aplică prevederile art. 29 alin. (5).
(4) Documentele şi materialele depuse, conform prevederilor art. 27 alin. (4) şi, respectiv, art. 53 şi 54 din lege, în procedurile în faţa OSIM, constând în general din publicaţii, pot fi înregistrate în orice limbă, caz în care OSIM poate cere depunerea traducerii acestora în limba română.
(5) Când un nume, o denumire, o adresă sau un sediu sunt scrise în formularul cererii cu alte caractere decât cele ale alfabetului latin, acestea trebuie să fie, de asemenea, indicate cu litere ale alfabetului latin, fie prin transliterare, fie prin traducere în limba română; solicitantul, titularul sau orice persoană interesată va decide ce cuvinte vor fi transliterate şi ce cuvinte vor fi traduse.

ARTICOLUL 7
Invenţia ca informaţie sau ca informaţie clasificată

(1) Informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţii create de cetăţeni români ori de persoane fizice având domiciliul pe teritoriul României şi înregistrate la OSIM ca cereri de brevet de invenţie, pe cale naţională sau ca cereri internaţionale, în baza prevederilor Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, nu sunt publice până la data publicării în BOPI sau până la data prevăzută în tratat.
(2) La depunerea la OSIM a unei cereri de brevet pentru invenţiile create de persoane fizice române pe teritoriul României, solicitantul va face o declaraţie pe propria răspundere privind folosirea în documentaţia cererii a unor informaţii clasificate.
(3) În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din lege, sarcina atribuirii caracterului de secret de stat informaţiilor conţinute în documentele privind invenţiile din domeniul apărării sau siguranţei naţionale, pentru care Ministerul Apărării, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Serviciul Român de Informaţii şi-au manifestat interesul, revine acestora, în termen de 60 de zile de la data de depozit a cererii de brevet.
(4) La recomandarea reprezentanţilor Ministerului Apărării, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative sau ai Serviciului Român de Informaţii privind atribuirea caracterului de secret de stat unor cereri de brevet care nu intră în domeniul apărării sau siguranţei naţionale, OSIM va invita reprezentanţii instituţiilor în drept să se pronunţe asupra caracterului informaţiilor din cererea de brevet. În situaţia în care, în termen de 30 de zile de la data expedierii invitaţiei, reprezentanţii instituţiilor în drept nu se pronunţă, se va considera că aceste informaţii nu sunt clasificate.
(5) În cazul în care informaţiile referitoare la o invenţie sunt clasificate de către instituţiile abilitate, cererea de brevet de invenţie este supusă procedurilor prevăzute de lege, cu respectarea prevederilor dispoziţiilor legale privind informaţiile clasificate.
(6) Reprezentanţii Ministerului Apărării, Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Serviciului Român de Informaţii sau ai altor instituţii în drept au obligaţia să asigure transmiterea, transportul şi stocarea documentelor care cuprind astfel de informaţii, în baza angajamentelor semnate cu OSIM şi a dispoziţiilor legale privind informaţiile clasificate.
(7) Informaţiile clasificate ca secrete de stat, referitoare la sau în legătură cu cereri de brevet depuse la OSIM, vor fi protejate conform nivelului de secretizare atribuit de către emitent, acesta fiind obligat să notifice la OSIM orice modificare a nivelului de clasificare şi a duratei pentru care acestea au fost clasificate.
(8) Instituţia care a clasificat ca secret de stat informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţia, în termen de 60 de zile de la data atribuirii nivelului de secretizare, va plăti în contul OSIM taxa anuală de menţinere a cererii de brevet de invenţie la nivelul de secretizare atribuit şi, în acelaşi termen, va notifica solicitantului nivelul de secretizare atribuit şi durata pentru care acestea au fost clasificate; solicitantul poate face contestaţie la autoritatea care a clasificat informaţiile respective. Hotărârea privind contestaţia va fi comunicată OSIM de către persoana interesată, în termen de 30 de zile de la luarea hotărârii.
(9) Ministerul Apărării, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Serviciul Român de Informaţii şi alte instituţii în drept vor putea păstra exemplarul din descrierea, revendicările şi desenele cererii de brevet de invenţie anexat notificării pe care OSIM, ca urmare a clasificării informaţiilor, conform prevederilor alin. (8), l-a transmis, pe întreaga perioadă pentru care au achitat taxa anuală corespunzătoare menţinerii informaţiilor din invenţie în clasa „secret de stat”.
(10) Instituţia în drept care a clasificat informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţia notifică la OSIM declasificarea ori trecerea la un nivel inferior de secretizare, iar OSIM va trata invenţia conform noului nivel de secretizare sau, după caz, ca informaţie neclasificată.
(11) În conformitate cu prevederile art. 40 alin. (2) din lege, Ministerul Apărării, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Serviciul Român de Informaţii sau o altă instituţie în drept trebuie să acorde o compensaţie materială echitabilă solicitantului cererii sau titularului brevetului care conţine informaţii clasificate la nivel de secret de stat, stabilită prin contract, pe toată perioada menţinerii ei în această categorie; orice litigiu privind contractul se soluţionează de către instanţele judecătoreşti.
(12) În cazul invenţiilor proprii, Ministerul Apărării, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, Serviciul Român de Informaţii sau o altă instituţie în drept, în calitate de solicitant, va clasifica informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţia înainte de transmiterea şi înregistrarea cererii de brevet de invenţie la OSIM.
(13) OSIM va asigura condiţiile necesare pentru evidenţa, păstrarea, manipularea şi multiplicarea informaţiilor clasificate ca secrete de stat, conţinute într-o invenţie, sau a celor care fac referire la ele, în funcţie de nivelul de secretizare atribuit, în conformitate cu prevederile reglementărilor speciale.
(14) În cazul în care o cerere de brevet de invenţie din domeniul biotehnologiei conţine informaţii clasificate ca secret de stat, acelaşi nivel de secretizare îl va avea şi microorganismul aferent, aflat la o autoritate de depozit internaţională, în vederea îndeplinirii cerinţei prevăzute la art. 18 alin. (2) din lege.
(15) În vederea clasificării ca secret de stat a informaţiilor cuprinse într-o invenţie obiect al unei cereri de brevet înregistrate la OSIM, declasificării ori trecerii la un nivel de clasificare inferior, reprezentanţii instituţiilor abilitate au acces la toate informaţiile privind invenţia, iar în situaţia unei invenţii din domeniul biotehnologiei au acces şi la microorganismul sau la eşantionul din microorganismul respectiv, depus la o autoritate de depozit internaţională.
(16) Oricărei persoane din cadrul OSIM care are cunoştinţă despre informaţii care au fost clasificate conform prevederilor art. 40 alin. (2) din lege sau care efectuează lucrări folosind aceste informaţii trebuie să i se aducă la cunoştinţă nivelul de secretizare atribuit.
(17) Dacă solicitantul declară, potrivit prevederilor art. 27, că divulgarea invenţiei care face obiectul cererii de brevet de invenţie a avut loc în condiţiile prevederilor art. 11 din lege, iar informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţia sunt clasificate, OSIM notifică emitentului şi solicitantului în legătură cu necesitatea declasificării informaţiilor.
(18) Dacă informaţiile clasificate ca secret de stat din cererea de brevet de invenţie nu au fost declasificate cu respectarea prevederilor art. 25 alin. (2) din lege, cererea de brevet de invenţie este declarată ca fiind considerată retrasă, conform prevederilor art. 28 alin. (4) lit. f) din lege.
(19) Atunci când informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţia care face obiectul unei cereri de brevet de invenţie au fost clasificate ca secret de serviciu, conducătorul persoanei juridice care are calitatea de solicitant, în vederea publicării cererii, va declasifica informaţiile şi va solicita în scris la OSIM publicarea.
(20) În lipsa declasificării informaţiilor prevăzute la alin. (19), cererea de brevet de invenţie este declarată ca fiind considerată retrasă, iar informaţiile vor fi menţinute la OSIM ca fiind clasificate „secret de serviciu” până la declasificarea lor de către emitent.

ARTICOLUL 8
Data de depozit

(1) În vederea acordării datei de depozit, în aplicarea prevederilor art. 15 alin. (1) din lege, partea cererii prevăzută la lit. c) a acestui alineat este înregistrată în limba română sau într-o limbă străină, în condiţiile prevăzute de art. 16 alin. (1) din lege.
(2) Descrierea conform prevederilor art. 15 alin. (1) lit. c) din lege poate fi şi o referire în limba română la o cerere de brevet depusă anterior la un oficiu şi această referire trebuie să cuprindă:
a) numărul cererii depuse anterior;
b) denumirea oficiului la care a fost depusă cererea;
c) data de depozit a cererii.
(3) În cazul în care conform prevederilor art. 15 alin. (1) lit. b) din lege este posibilă contactarea de către OSIM a solicitantului, dar documentele prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a) şi/sau c) din lege nu au fost înregistrate, OSIM notifică solicitantului lipsurile constatate şi acordă pentru depunerea documentelor lipsă un termen de două luni de la data la care cel puţin unul din aceste documente a fost înregistrat.
(4) În situaţia prevăzută la alin. (3) data de depozit a cererii de brevet de invenţie este data la care sunt depuse la OSIM documentele solicitate în notificare.
(5) Dacă în termenul acordat în notificarea prevăzută la alin. (3) documentele lipsă nu au fost depuse, cererea de brevet de invenţie este considerată a nu fi fost depusă şi se notifică despre aceasta persoanei care a depus documentele, indicând şi motivele pentru care cererea este astfel tratată.
(6) În situaţia prevăzută la alin. (5) OSIM restituie documentaţia, păstrând o copie de pe aceasta, considerată exemplar martor, care nu se publică şi poate fi consultată la sediul OSIM de persoana care a depus documentele, în urma unei solicitări scrise.
(7) În cazul în care la stabilirea datei de depozit OSIM constată lipsa unei părţi din descriere, conform prevederilor art. 15 alin. (2) din lege, se notifică solicitantului aceasta, cerându-i să depună partea lipsă în termen de două luni de la data expedierii notificării, dar nu mai mult de 4 luni de la data la care cel puţin un document dintre cele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege a fost înregistrat la OSIM.
(8) Partea lipsă din descriere poate fi depusă la OSIM şi din proprie iniţiativă de către solicitant, într-un termen de 4 luni de la data la care cel puţin un document dintre cele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege a fost înregistrat la OSIM.
(9) Dacă solicitantul depune partea lipsă în limba română în termenul prevăzut la alin. (7) sau (8), OSIM o consideră inclusă în descriere; data de depozit a cererii va fi data înregistrării părţii lipsă, iar aceasta se notifică solicitantului.
(10) În cazul în care este revendicată o prioritate a unei cereri anterioare, iar partea lipsă este cuprinsă în cererea anterioară a cărei prioritate este revendicată, în scopul acordării datei de depozit, solicitantul trebuie să depună:
a) partea lipsă, în limba română, în termen de 4 luni de la data la care cel puţin un document dintre cele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege a fost înregistrat la OSIM;
b) o copie a cererii de brevet de invenţie anterioare, conţinând partea lipsă, cu indicarea precisă a acesteia, în termenul prevăzut la lit. a);
c) o copie a cererii anterioare, certificată de oficiul la care a fost depusă cererea, şi data de depozit a cererii a cărei prioritate este revendicată, în termen de 4 luni de la notificare, dar nu mai mult de 16 luni de la data de prioritate revendicată;
d) o traducere în limba română a cererii anterioare, dacă aceasta nu este depusă în limba română.
(11) În aplicarea prevederilor alin. (10) se vor respecta următoarele:
a) partea lipsă din descriere trebuie să se regăsească integral în cererea anterioară;
b) atunci când cererea anterioară a fost deja înregistrată la OSIM, solicitantul va înregistra numai partea lipsă, în termenul prevăzut la alin. (10) lit. a);
c) documentele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege trebuie să conţină referiri exprese la cererea anterioară a cărei prioritate a fost revendicată în cererea de brevet de invenţie.
(12) În condiţiile în care sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la alin. (10), data de depozit a cererii este data stabilită conform prevederilor art. 15 alin. (1) din lege.
(13) Dacă partea lipsă a descrierii a fost înregistrată în termenele prevăzute la alin. (7) sau (8), dar OSIM constată că aceasta nu face parte din cererea de brevet de invenţie anterioară, a cărei prioritate este revendicată, data de depozit a cererii va fi data la care a fost înregistrată partea lipsă şi notifică solicitantului aceasta, cu indicarea motivelor.
(14) Dacă în termen de o lună de la data notificării privind atribuirea datei de depozit, conform prevederilor alin. (9) sau (13), solicitantul comunică la OSIM că doreşte retragerea părţii care a fost considerată a lipsi iniţial, data de depozit a cererii va fi data la care erau îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege.
(15) Copia cererii anterioare prevăzută la alin. (10) lit. b) trebuie să conţină: descrierea, revendicările şi, dacă este cazul, desenele; în situaţia în care cererea anterioară nu conţine revendicări şi desene, acestea trebuie depuse în termenul prevăzut la alin. (10) lit. a).
(16) Cererea de depunere a părţii lipsă sau de retragere a părţii lipsă înregistrate este considerată a fi înregistrată numai după plata taxei de depunere a părţii lipsă a descrierii invenţiei în scopul stabilirii datei de depozit sau, după caz, a taxei de retragere a părţii lipsă depuse.
(17) Data de depozit a unei cereri de brevet, rezultată în urma divizării unei cereri iniţiale, este aceeaşi cu data de depozit a cererii iniţiale.
(18) În cazul în care se aplică prevederile art. 66 alin. (2) lit. b) din lege, noua cerere de brevet de invenţie va avea aceeaşi dată de depozit cu cea a cererii iniţiale.

ARTICOLUL 9
Depozitul naţional reglementar

(1) Toate documentele prevăzute la art. 14 alin. (1), depuse la OSIM, constituie depozitul naţional reglementar al cererii de brevet.
(2) Depozitul cererii prevăzut la alin. (1) produce efectele unui depozit naţional reglementar, prevăzut la art. 4 din Convenţia de la Paris.
(3) În cazul în care sunt îndeplinite cerinţele prevăzute la art. 15 alin. (1) din lege şi sunt depuse documentele prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d) şi e) din lege, OSIM notifică solicitantului că depozitul cererii produce efectele unui depozit naţional reglementar.
(4) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi cererilor de brevet de invenţie care au rezultat în urma divizării unei cereri ce nu respectă dispoziţiile art. 19 alin. (1) din lege.
(5) În cazul solicitanţilor străini care depun, conform prevederilor art. 16 alin. (1), descrierea, revendicările şi/sau desenele într-o limbă străină, depozitul cererii produce de la data de depozit efectele unui depozit naţional reglementar, cu condiţia ca, în termen de două luni de la această dată, să fie depusă în 3 exemplare şi traducerea conformă în limba română a documentelor respective; în cazul nedepunerii traducerii sau neplăţii taxei de depunere a acesteia, cererea se respinge, conform prevederilor art. 28 alin. (2) lit. a) din lege.
(6) În aplicarea prevederilor art. 15 alin. (7) din lege, dacă la data de depozit nu au fost depuse revendicările şi, dacă este cazul, desenele, acestea pot fi înregistrate la OSIM în termen de două luni de la această dată, cu plata taxei legale, caz în care depozitul cererii produce efectele unui depozit naţional reglementar de la data de depozit.
(7) Dacă revendicările nu sunt depuse în termenul prevăzut la art. 15 alin. (7) din lege, cererea este declarată ca fiind considerată retrasă, potrivit prevederilor art. 28 alin. (4) lit. e) din lege.
(8) În cazul în care în descrierea invenţiei şi în revendicări se face referire la desene, dar acestea nu au fost depuse la OSIM la data de depozit sau în termenul prevăzut la alin. (6), OSIM notifică solicitantului, cerându-i ca:
a) orice referire din descriere şi din revendicări, cu privire la desene, să fie considerată ca fiind eliminată, cu condiţia să înregistreze la OSIM, în termen de două luni de la notificare, dar nu mai mult de 4 luni de la data de depozit, descrierea şi revendicările din care au fost eliminate referirile la desene; sau
b) OSIM să dea curs procedurii de examinare numai pentru acele părţi din descriere în care nu se face referire la desene, caz în care, în aceleaşi termene prevăzute la lit. a), solicitantul va înregistra la OSIM descrierea şi revendicările modificate.
(9) Dacă solicitantul nu răspunde în termenul acordat la notificarea prevăzută la alin. (8), cererea de brevet este declarată ca fiind considerată retrasă.

ARTICOLUL 10
Prioritatea convenţională şi revendicarea acesteia

(1) Condiţiile şi efectele revendicării unei priorităţi sunt cele prevăzute de Convenţia de la Paris.
(2) Prin declaraţia prevăzută la art. 20 alin. (4) din lege se revendică prioritatea uneia sau mai multor cereri anterioare naţionale, regionale sau internaţionale, înregistrate în sau pentru orice stat parte la Convenţia de la Paris ori pentru orice stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
(3) Declaraţia prevăzută la alin. (2) trebuie să indice:
a) data la care a fost depusă cererea anterioară;
b) numărul cererii anterioare;
c) în cazul în care cererea anterioară este o cerere naţională, denumirea statului parte la Convenţia de la Paris sau a statului membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului în care cererea anterioară a fost depusă;
d) în cazul în care cererea anterioară este o cerere regională, denumirea autorităţii care acordă brevetul regional, în conformitate cu prevederile tratatului de brevet regional;
e) în cazul în care cererea anterioară este o cerere internaţională, denumirea oficiului receptor la care a fost depusă.
(4) În situaţia în care cererea anterioară, conform prevederilor alin. (2), este o cerere regională sau o cerere internaţională, revendicarea priorităţii poate să indice şi unul sau mai multe state părţi la Convenţia de la Paris pentru care a fost depusă cererea anterioară.
(5) În situaţia în care cererea anterioară depusă în baza unei convenţii de brevet regional provine dintr-un stat care nu este nici parte la Convenţia de la Paris şi nici membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, revendicarea priorităţii trebuie să cuprindă cel puţin un stat parte la Convenţia de la Paris sau un stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului pentru care a fost depusă cererea anterioară.
(6) Într-o cerere de brevet de invenţie pot fi revendicate mai multe priorităţi ale unor cereri anterioare, care pot proveni şi din ţări diferite, cu respectarea prevederilor art. 20 alin. (5) din lege.
(7) Taxa pentru revendicarea fiecărei priorităţi trebuie plătită:
a) în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii, dacă revendicarea priorităţii a fost făcută la această dată; sau
b) odată cu deschiderea fazei naţionale.
(8) Neplata taxei pentru revendicarea unei priorităţi, în cuantumul legal şi în termenul prevăzut la alin. (7), conduce la nerecunoaşterea priorităţii.
(9) Într-o cerere de brevet de invenţie care revendică una sau mai multe priorităţi ale unor cereri anterioare, conform prevederilor alin. (1) sau (6), revendicarea oricăreia dintre aceste priorităţi este recunoscută şi în condiţiile în care cererea conţine una sau mai multe caracteristici care nu erau cuprinse în cererea sau în cererile a căror prioritate este revendicată, cu condiţia să existe o unitate a invenţiei, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din lege.
(10) Când într-o cerere sunt revendicate una sau mai multe priorităţi, recunoaşterea se face conform prevederilor alin. (9) numai pentru acea parte din depozitul cererii ulterioare conţinute în depozitul primei cereri sau în cele ale primelor cereri; pentru părţile care nu sunt cuprinse în cererea sau cererile a căror prioritate este revendicată, depozitul cererii ulterioare dă naştere unui drept de prioritate în condiţiile legii.
(11) În situaţia în care unele caracteristici ale invenţiei dintr-o cerere ulterioară în care este revendicată o prioritate nu figurează în nicio revendicare formulată în cererea anterioară, prioritatea poate fi totuşi recunoscută dacă din ansamblul cererii anterioare rezultă evident aceste caracteristici.
(12) Solicitantul cererii se poate prevala de dreptul de prioritate născut dintr-un prim depozit al unei cereri de brevet neunitare, indiferent dacă cererea a fost sau nu divizată în ţara de origine.
(13) Solicitantul unei cereri de brevet rezultate în urma divizării unei cereri beneficiază de dreptul de prioritate revendicat în cererea care a fost divizată.
(14) Revendicarea mai multor priorităţi în cascadă nu este recunoscută.
(15) Datele din declaraţia prevăzută la alin. (2) pot fi corectate doar în situaţia în care:
a) o cerere semnată de solicitant sau de mandatarul autorizat, prin care se solicită în mod expres corectarea datelor, este depusă în termen de două luni de la expirarea termenului de 12 luni de la data priorităţii;
b) taxa de publicare a corectării datelor referitoare la revendicarea priorităţii este plătită în termen de 4 luni de la data depunerii cererii de brevet de invenţie sau a deschiderii fazei naţionale.
(16) Într-o cerere de brevet de invenţie cu data de depozit cuprinsă în termenul de 12 luni de la data la care ar fi putut fi revendicată prioritatea unei cereri anterioare, conform prevederilor art. 22 alin. (1) din lege, această prioritate poate fi revendicată în termen de două luni de la expirarea termenului de 12 luni calculat de la data de depozit a cererii celei mai vechi a cărei prioritate a fost revendicată.
(17) Prioritatea revendicată în condiţiile prevederilor alin. (16) poate fi recunoscută doar în situaţia în care:
a) o cerere semnată de solicitant sau de mandatar, prin care se solicită expres adăugarea revendicării priorităţii, este depusă cel mai târziu în termen de două luni de la expirarea termenului de 12 luni;
b) odată cu revendicarea priorităţii este plătită şi taxa pentru revendicarea priorităţii după data înregistrării cererii de brevet.
(18) În aplicarea prevederilor art. 20 alin. (7) din lege, prioritatea poate fi recunoscută doar în situaţia în care:
a) există o cerere semnată de solicitant sau de mandatarul autorizat, prin care se solicită expres repunerea în situaţia anterioară; atunci când la data de depozit nu s-a revendicat prioritatea cererii anterioare, cererea va fi însoţită de documentele privind revendicarea priorităţii;
b) cererea prevăzută la lit. a) este depusă în termen de două luni de la expirarea termenului de prioritate;
c) cererea prevăzută la lit. a) prezintă motivele pentru care cererea de brevet de invenţie nu s-a depus în termenul de prioritate şi o declaraţie sau o altă dovadă poate fi anexată pentru susţinerea motivelor;
d) este plătită taxa de revendicare a unei priorităţi odată cu depunerea cererii prevăzute la lit. a).
(19) Prevederile alin. (17) sau (18) se aplică dacă cererea prevăzută la alin. (17) lit. a) sau la alin. (18) lit. a) este înregistrată înainte ca solicitantul să ceară publicarea cererii, conform art. 23 alin. (3) din lege, sau înainte ca OSIM să dea curs unei cereri de retragere ori să ia o hotărâre de respingere.
(20) Dacă nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (18), OSIM hotărăşte nerecunoaşterea priorităţii conform prevederilor art. 22 alin. (4) din lege.

ARTICOLUL 11
Prioritatea internă

(1) Solicitantul cererii de brevet ulterioare trebuie să depună la OSIM actul de prioritate internă în termen de 12 luni de la data de depozit a cererii.
(2) La cererea solicitantului şi cu plata taxei de eliberare a unui certificat de prioritate, actul de prioritate internă este emis şi anexat de OSIM la cererea de brevet ulterioară în care este revendicată prioritatea internă a cererii anterioare.
(3) Taxa pentru revendicarea priorităţii interne trebuie plătită în termen de 4 luni de la data de depozit a cererii ulterioare.
(4) Nerevendicarea priorităţii interne în cererea ulterioară, nedepunerea actului de prioritate sau neachitarea taxei pentru revendicarea priorităţii interne conduce la nerecunoaşterea priorităţii revendicate.

SECŢIUNEA a 3-a
Obiectul invenţiei

ARTICOLUL 12
Produsul

(1) Produsul este obiect al unei invenţii, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din lege, în măsura în care constituie soluţia tehnică a unei probleme.
(2) Produsul reprezintă un obiect cu caracteristici determinate, definite tehnic prin părţile sale constructive şi, după caz, constitutive, prin elementele de legătură dintre acestea, prin forma sa constructivă sau a părţilor constitutive, prin materialele din care este realizat, prin relaţiile constructive, de poziţie şi funcţionare dintre părţile constitutive sau prin rolul funcţional al acestora.
(3) Produse în sensul prevederilor alin. (1) şi (2) pot fi:
a) dispozitive, instalaţii, echipamente, maşini-unelte, aparate sau ansambluri de aparate care funcţionează împreună sau care se referă la mijloace de lucru pentru realizarea unui procedeu de fabricaţie ori de lucru;
b) circuite electrice, pneumatice sau hidraulice;
c) substanţe chimice, inclusiv produse intermediare, definite prin elementele componente şi legăturile dintre ele, simbolizate prin formule chimice, semnificaţia radicalilor substituenţi, structura moleculară, izometrie sterică, greutate moleculară sau prin alte caracteristici care le individualizează sau le identifică;
d) mijloace sau agenţi, substanţe chimice cărora li se indică scopul pentru care sunt utilizate; sau
e) amestecuri fizice sau fizico-chimice definite prin elementele componente, raportul cantitativ dintre acestea, structura, proprietăţile fizico-chimice sau alte proprietăţi care le individualizează şi care le fac aplicabile pentru rezolvarea unei probleme tehnice.
(4) În situaţia în care produsul nu poate fi definit conform prevederilor alin. (2), acesta poate fi definit prin procedeul său de fabricaţie.
(5) Produsul prevăzut la art. 7 alin. (1) din lege, obiect al unei invenţii biotehnologice, este definit la art. 68 alin. (2) şi (7).
(6) Produsul ca obiect al unei invenţii în legătură cu calculatorul este definit în prevederile art. 44 alin. (12).

ARTICOLUL 13
Procedeul

(1) Procedeul este obiect al unei invenţii, conform prevederilor art. 7 alin. (1) din lege, în măsura în care constituie soluţia tehnică a unei probleme.
(2) Procedeul, conform prevederilor alin. (1), reprezintă o succesiune logică de etape, faze sau paşi, definite prin ordinea de desfăşurare, prin condiţii iniţiale, cum ar fi materia primă aleasă, prin parametri, prin condiţii tehnice de desfăşurare şi/sau mijloace tehnice utilizate.
(3) Procedeul, potrivit prevederilor alin. (1), constă în:
a) o activitate tehnologică de natură mecanică, fizică, chimică, care are ca efect obţinerea sau modificarea unui produs;
b) o metodă de lucru caracterizată prin etape de operare; sau
c) o nouă utilizare a unui produs sau procedeu cunoscut.
(4) Procedeul prevăzut la art. 7 alin. (1) din lege, obiect al unei invenţii biotehnologice, este definit în art. 68 alin. (3).

SECŢIUNEA a 4-a
Cererea de brevet

ARTICOLUL 14
Părţile componente ale cererii de brevet de invenţie

(1) În aplicarea prevederilor art. 14 alin. (1) din lege, cererea de brevet de invenţie cuprinde un formular de solicitare a acordării unui brevet de invenţie însoţit de o descriere a invenţiei, una sau mai multe revendicări şi, după caz, desenele la care se face referire în descriere şi/sau revendicări.
(2) Cererea de brevet va fi însoţită de alte documente: rezumatul cererii, procura de desemnare a mandatarului autorizat, actul de prioritate, autorizaţia privind transmiterea drepturilor de prioritate, documentul de certificare a depunerii materialului biologic la o autoritate de depozit internaţională, documentul privind desemnarea inventatorilor, actul de transmitere a dreptului la acordarea brevetului de invenţie, certificatul de expoziţie.

ARTICOLUL 15
Formularul cererii de brevet

(1) În aplicarea prevederilor art. 14 alin. (1) lit. a) din lege, solicitarea acordării unui brevet se poate face la OSIM pe un formular imprimat care cuprinde:
a) solicitarea explicită a acordării unui brevet de invenţie;
b) titlul invenţiei, într-o formulare clară şi concisă a obiectului invenţiei;
c) toate indicaţiile necesare pentru stabilirea identităţii solicitantului sau, după caz, a solicitanţilor;
d) desemnarea inventatorului, dacă acesta nu este acelaşi cu solicitantul, cu indicarea locului său de muncă la data realizării invenţiei.
(2) Formularul prevăzut la alin. (1) va conţine o listă indicând:
a) numărul său total de pagini şi numărul de pagini anexate ale descrierii, revendicărilor, desenelor şi rezumatului, precum şi numărul de revendicări;
b) denumirea altor documente anexate formularului, cum ar fi: procura în original sau o copie a unei procuri generale, acte de prioritate, lista de secvenţe de nucleotide, prezentată într-un format care poate fi citit cu ajutorul unui calculator, documentul referitor la plata taxelor, actul referitor la depozitul microorganismului sau altui material biologic, documentul prin care solicitantul desemnează inventatorii, documentul prin care solicitantul dovedeşte că este îndreptăţit la înregistrarea cererii şi la acordarea brevetului de invenţie, autorizaţia privind transmiterea dreptului de prioritate, precum şi numărul de pagini al fiecărui document;
c) numărul figurii din desene, indicată de solicitant să însoţească rezumatul la publicare; motivat, solicitantul poate cere să se publice două figuri, caz în care va indica numerele acestora.
(3) Lista prevăzută la alin. (2) este completată de către solicitant, iar OSIM verifică şi consemnează prezenţa documentelor declarate ca fiind depuse.
(4) Formularul prevăzut la alin. (1) este redactat în limba română şi se completează în 3 exemplare, prin imprimare, dactilografiere sau de mână.
(5) Indicaţiile la care fac referire prevederile alin. (1) lit. c) sunt:
a) în cazul în care solicitantul este o persoană fizică, numele, prenumele, domiciliul şi statul al cărui cetăţean este;
b) în cazul în care solicitantul este o persoană juridică, denumirea oficială completă, sediul acesteia, statul a cărui naţionalitate o are, precum şi alte date oficiale privind existenţa legală a persoanei juridice.
(6) Dacă sunt mai mulţi solicitanţi, iar aceştia nu sunt reprezentaţi în faţa OSIM printr-un mandatar, în cerere se va indica unul dintre solicitanţi, care este desemnat pentru corespondenţa cu OSIM; în caz contrar, OSIM va purta corespondenţa cu primul solicitant înscris în formular.
(7) La cererea solicitantului, corespondenţa poate fi expediată de OSIM la o altă adresă indicată de către acesta.
(8) În conţinutul formularului prevăzut la alin. (1) mai pot fi incluse, după caz:
a) datele de identificare a mandatarului autorizat;
b) revendicarea unei priorităţi, conform prevederilor art. 10;
c) o referire, în limba română, la o cerere de brevet depusă anterior la un oficiu, conform prevederilor art. 8 alin. (2);
d) indicarea procedurilor pe care solicitantul doreşte să le urmeze cererea, dintre care, în mod expres: publicarea cererii de brevet conform prevederilor art. 23 alin. (3) din lege, întocmirea unui raport de documentare conform prevederilor art. 24 alin. (1) din lege, examinarea de fond conform prevederilor art. 25 din lege;
e) indicarea numărului şi datei de depozit ale cererii iniţiale din care cererea a rezultat prin divizare.
(9) Identificarea prin domiciliu sau sediu conform prevederilor alin. (5), (6) şi alin. (8) lit. a) trebuie să satisfacă cerinţele obişnuite pentru livrarea prin poştă; pentru comunicare rapidă, este recomandabil să fie indicate în plus şi numărul de telefon, fax sau datele necesare altor tipuri de comunicare.
(10) Formularul prevăzut la alin. (1) trebuie semnat de către solicitant sau de mandatarul autorizat desemnat de acesta; în situaţia mai multor solicitanţi, formularul va fi semnat de cel puţin unul dintre aceştia, cu acordul celorlalţi.
(11) Dacă formularul nu este semnat conform prevederilor alin. (10), un exemplar din cele aflate la OSIM va fi returnat cu o notificare solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat, pentru ca acesta, în termen de două luni de la data de depozit, să returneze la OSIM formularul semnat; în caz contrar, cererea nu va fi tratată ca o cerere de brevet de invenţie şi se aplică prevederile art. 8 alin. (5).

ARTICOLUL 16
Descrierea invenţiei

(1) Descrierea invenţiei, conform prevederilor art. 14 alin. (1) lit. c) din lege, va conţine următoarele:
a) titlul invenţiei, aşa cum acesta a fost indicat în cererea de brevet de invenţie, într-o formulare clară şi concisă a invenţiei revendicate, fără să o divulge şi fără a conţine denumiri fanteziste;
b) precizarea domeniului tehnic la care se referă invenţia;
c) prezentarea stadiului tehnicii, considerat de solicitant a fi necesar pentru înţelegerea, cercetarea documentară şi examinarea cererii de brevet, cu indicarea documentelor care îl fundamentează; se prezintă cel puţin o soluţie considerată cea mai apropiată de invenţia revendicată; în situaţia în care stadiul tehnicii cuprinde şi cunoştinţe tradiţionale, acestea vor fi indicate explicit în descriere, inclusiv sursa acestora, dacă este cunoscută;
d) prezentarea problemei tehnice pe care solicitantul şi-a propus să o rezolve invenţia; problema tehnică constă în formularea obiectivului prin a cărui soluţionare se obţine un succes în domeniul tehnic la care se referă invenţia;
e) expunerea invenţiei, aşa cum este revendicată, astfel încât problema tehnică, chiar dacă nu este prezentată explicit, şi mijloacele prin care aceasta a fost rezolvată să poată fi înţelese de către o persoană de specialitate în domeniu; în cazul în care descrierea cuprinde un grup de invenţii care respectă condiţia de unitate a invenţiei, expunerea fiecărei invenţii din grup se efectuează în mod distinct;
f) prezentarea avantajelor invenţiei în raport cu stadiul tehnicii;
g) prezentarea, pe scurt, a figurilor din desene, dacă acestea există;
h) prezentarea în detaliu a cel puţin unui mod de realizare a invenţiei revendicate, utilizând exemple acolo unde este cazul şi cu referire la desene, dacă acestea există; în cazul unor variante de realizare, se prezintă cel puţin un exemplu de realizare pentru fiecare variantă;
i) indicarea, dacă nu rezultă în mod evident din prezentarea în detaliu conform lit. h) sau din natura invenţiei, a modului în care invenţia este susceptibilă a fi aplicată industrial.
(2) În descrierea conform prevederilor alin. (1) pot fi prezentate modele şi formule chimice, fizice ori matematice, algoritmi, linii de programe, subrutine sau programe de calculator, tabele, fără ca prezentarea obiectului invenţiei, în exemplul de realizare, să se bazeze exclusiv pe acestea.
(3) Descrierea va fi prezentată în maniera şi cu succesiunea capitolelor prevăzute la alin. (1), exceptând situaţiile în care, prin natura invenţiei, o prezentare diferită ar conduce la o mai bună înţelegere a invenţiei.
(4) Descrierea invenţiei, conform prevederilor alin. (1), trebuie să conţină termenii tehnici din limba română; în cazul în care în limba română nu există termeni echivalenţi, pot fi utilizaţi termeni tehnici uzuali într-o limbă străină, în special din domeniul prelucrării datelor.

ARTICOLUL 17
Descrierea unei invenţii din domeniul programelor de calculator

(1) Descrierea invenţiei din domeniul programelor de calculator respectă prevederile art. 16.
(2) Pentru mai buna înţelegere a invenţiei, descrierea, potrivit prevederilor alin. (1), poate să fie însoţită de reprezentări grafice care să prezinte etapele sau paşii operaţionali ai procesării datelor, cum ar fi organigrame, grafuri sau altele asemenea.
(3) În cadrul descrierii se pot prezenta într-un limbaj de programare uzual scurte fragmente dintr-un program pentru unităţile de procesare a datelor, dacă ele clarifică modul de realizare a invenţiei.

ARTICOLUL 18
Revendicările

(1) În aplicarea prevederilor art. 14 alin. (1) lit. d) din lege, revendicările trebuie să definească obiectul pentru care se solicită protecţie prin caracteristicile tehnice ale invenţiei.
(2) Revendicările, potrivit prevederilor alin. (1), trebuie să fie clare şi concise, atât individual, cât şi în ansamblul lor, şi să se bazeze pe descrierea conform prevederilor art. 16.
(3) Revendicările, potrivit prevederilor alin. (1), se redactează, de regulă, în două părţi şi vor conţine:
a) un preambul desemnând obiectul invenţiei şi caracteristicile tehnice care sunt necesare pentru definirea sa şi care, combinate între ele, fac parte din stadiul tehnicii; şi
b) o parte caracteristică, precedată de expresia „caracterizat(ă) prin aceea că”, în care sunt expuse acele caracteristici tehnice care, în combinaţie cu caracteristicile prezentate în preambul, definesc protecţia solicitată.
(4) Totuşi, revendicările pot fi redactate şi într-o singură parte, care conţine prezentarea unei caracteristici tehnice sau a unei combinaţii de mai multe caracteristici tehnice care defineşte obiectul pentru care se solicită protecţia.
(5) O cerere de brevet de invenţie poate conţine una sau mai multe revendicări independente, în funcţie de caracteristicile tehnice esenţiale ale invenţiei; o astfel de revendicare poate fi urmată de una sau mai multe revendicări dependente subordonate.
(6) Revendicarea independentă, potrivit prevederilor alin. (5), va preciza în mod clar toate caracteristicile tehnice esenţiale necesare pentru definirea obiectului invenţiei.
(7) Revendicarea dependentă, potrivit prevederilor alin. (5), va conţine în mod implicit toate caracteristicile revendicării independente căreia i se subordonează şi, după caz:
a) dezvoltă sau explicitează caracteristicile tehnice esenţiale ale invenţiei care au fost deja enunţate în revendicarea independentă; sau
b) se referă la exemple particulare de realizare a invenţiei; sau
c) conţine şi alte caracteristici tehnice decât cele din revendicarea independentă, dar care nu reprezintă caracteristici esenţiale pentru definirea obiectului protecţiei solicitate.
(8) Revendicarea dependentă, potrivit prevederilor alin. (5), va cuprinde o trimitere la revendicarea căreia i se subordonează, fără ca la începutul acesteia să se facă o referire la stadiul tehnicii.
(9) Revendicările dependente, potrivit prevederilor alin. (5), pot fi urmate de una sau mai multe revendicări dependente subordonate acestora şi reprezintă revendicări cu dependenţă multiplă.
(10) Revendicările dependente, potrivit prevederilor alin. (5) sau (9), subordonate uneia sau mai multor revendicări anterioare trebuie să fie grupate şi plasate în cel mai potrivit mod posibil.
(11) Numărul revendicărilor, potrivit prevederilor alin. (1), va fi rezonabil, luând în considerare natura invenţiei revendicate, numerotarea fiind făcută cu cifre arabe consecutive.
(12) Cererea de brevet care se referă la un grup de invenţii care formează un singur concept inventiv general trebuie să conţină cel puţin o revendicare independentă, potrivit prevederilor alin. (5), pentru fiecare invenţie.
(13) Fără a aduce atingere prevederilor art. 19 din lege, o cerere de brevet de invenţie poate să conţină mai mult de o revendicare independentă de aceeaşi categorie (produs, procedeu, instalaţie sau utilizare) doar dacă obiectul cererii de brevet se referă la:
a) mai multe produse interdependente; sau
b) diferite utilizări ale unui produs ori ale unei instalaţii; sau
c) soluţii alternative pentru o anumită problemă când acestea nu pot fi cuprinse într-o singură revendicare.
(14) Pentru redactarea revendicărilor, conform prevederilor alin. (1) se mai au în vedere următoarele:
a) denumirile caracteristicilor tehnice din revendicări şi semnele de referinţă vor corespunde celor din descriere şi, respectiv, din desene;
b) redactarea se face într-o singură frază;
c) dacă cererea de brevet de invenţie conţine desene, caracteristicile tehnice menţionate în revendicări, în măsura în care acest lucru uşurează înţelegerea revendicării, vor fi urmate de semnele de referinţă ale acestor caracteristici, indicate între paranteze; semnele de referinţă nu vor fi interpretate ca o limitare a revendicării;
d) revendicările nu vor conţine desene ori grafice, linii de program, subrutine sau programe de calculator, dar pot conţine formule chimice ori matematice sau tabele, dacă acestea sunt esenţiale pentru definirea obiectului protecţiei solicitate;
e) revendicările nu vor conţine trimiteri ca, de exemplu, „aşa cum este prezentat în … din descriere” sau „aşa cum este ilustrat în fig. …”; totuşi, în cazurile în care este absolut necesar, revendicarea poate face trimitere, în ceea ce priveşte caracteristicile tehnice ale invenţiei, la descriere sau desene.
(15) Revendicările în cazul invenţiilor din domeniul programelor de calculator se redactează astfel încât:
a) noile caracteristici ale unui produs pot fi realizate cu ajutorul unui program de calculator într-un sistem care cuprinde mijloace adaptate să realizeze un procedeu echivalent;
b) procedeul poate fi realizat într-un sistem dacă programul care determină realizarea procedeului poate fi rulat într-un sistem.

ARTICOLUL 19
Desenele

(1) Desenele, conform prevederilor art. 14 alin. (1) lit. e) din lege, sunt necesare în măsura în care contribuie la înţelegerea invenţiei şi a caracteristicilor tehnice ale acesteia.
(2) Desenele, conform prevederilor alin. (1), vor conţine semne de referinţă, constând în cifre şi/sau litere care să indice elementele componente ale figurii pe care o reprezintă, corespunzătoare prezentării din descrierea prevăzută la art. 16.
(3) O filă cu desene, conform prevederilor alin. (1), poate să includă mai multe figuri, realizate conform normelor de desen tehnic.
(4) Fila cu desene, conform prevederilor alin. (3), este de format A4 sau, în cazuri excepţionale, A3 şi poate fi din calc, carton alb sau alt suport, cu condiţia ca desenul să aibă contrastul necesar pentru reproducerea prin metode electrostatice; filele nu vor avea chenar sau alte linii care să delimiteze desenele; marginile minime libere ale filelor trebuie să fie pe fiecare latură de 2,5 cm.
(5) Sunt considerate desene, conform prevederilor alin. (1), schemele şi diagramele, dar nu şi tabelele.
(6) Desenele, conform prevederilor alin. (1), nu vor conţine texte, cu excepţia unui cuvânt sau a unor cuvinte izolate, strict necesare, cum sunt: „apă”, „abur”, „deschis”, „închis”, iar pentru schemele şi diagramele ce ilustrează etapele unui procedeu, cuvinte-cheie absolut necesare înţelegerii acestora.
(7) Semnele de referinţă, conform prevederilor alin. (2), vor corespunde celor menţionate în descriere şi revendicări şi invers.

ARTICOLUL 20
Condiţii materiale privind modul de prezentare a părţilor componente ale
cererii de brevet de invenţie

(1) Formularul de cerere, descrierea, revendicările şi desenele care constituie părţile componente ale cererii de brevet, conform prevederilor art. 14 alin. (1) din lege, se vor prezenta pe hârtie albă, netedă, mată, tare, subţire şi durabilă, de format A4, fiecare filă fiind utilizată astfel încât laturile mici să fie poziţionate sus şi jos, şi se depun la OSIM în 3 exemplare, conform prevederilor art. 4.
(2) Unul dintre cele 3 exemplare de descriere, revendicări şi desene depuse conform prevederilor alin. (1) va fi semnat, pe fiecare filă, de către solicitant sau, după caz, de mandatarul autorizat şi reprezintă exemplarul original.
(3) Toate filele cererii de brevet de invenţie vor fi completate pe o singură faţă a filei şi în aşa fel încât să poată fi separate în vederea reproducerii lor într-un număr nelimitat de exemplare; filele nu vor fi rupte, încreţite sau îndoite.
(4) Filele fiecărui document al cererii de brevet se numerotează cu cifre arabe, în ordine crescătoare, poziţionate în partea superioară, la mijlocul filei.
(5) Descrierea şi revendicările vor fi tehnoredactate sau dactilografiate la 1,5-2 rânduri, iar marginile libere ale fiecărei file trebuie să fie pe fiecare latură de 2,5 cm.
(6) Simbolurile şi caracterele grafice, precum şi formulele chimice sau matematice din cererea de brevet pot fi scrise şi de mână sau desenate.
(7) Filele descrierii şi revendicărilor nu vor conţine desene.
(8) Pe filele cererii de brevet de invenţie nu se admit ştersături, corecturi, cuvinte scrise deasupra sau rânduri intercalate; dacă totuşi acestea există, solicitantul va semna în dreptul modificării făcute, pe exemplarul original.
(9) Fiecare parte componentă a cererii de brevet va începe pe o nouă filă, iar filele vor fi legate în aşa fel încât să permită uşor identificarea, răsfoirea, separarea şi reunirea lor.
(10) În cererea de brevet se vor utiliza termeni, semne şi simboluri tehnice, acceptate în domeniul de aplicare al invenţiei.
(11) Unităţile de măsură trebuie să fie exprimate, de regulă, în sistemul de unităţi internaţional.
(12) Terminologia şi semnele de referinţă din descriere, revendicări şi desene trebuie să fie folosite uniform pe tot cuprinsul acestora.
(13) Nu pot face parte din depozitul unei cereri de brevet de invenţie şi se restituie solicitantului următoarele: produsul realizat conform invenţiei, machetele, proiectele de execuţie privind invenţia, alte suporturi decât hârtia care conţin părţile componente ale cererii şi altele asemenea.
(14) Depozitul unei cereri de brevet de invenţie pe baza descrierii, revendicărilor şi desenelor depuse în formă electronică sau prin mijloace electronice se face numai după aplicarea prevederilor art. 5 alin. (1); documentele depuse înainte de această dată pe alt suport decât hârtia se restituie solicitantului.
(15) Titlul şi revendicările nu vor conţine denumiri comerciale, mărci de produs, denumiri fanteziste sau altele asemenea.

ARTICOLUL 21
Rezumatul cererii de brevet de invenţie

(1) În aplicarea prevederilor art. 14 alin. (8) din lege, rezumatul serveşte atât ca mijloc de selecţie a informaţiilor tehnice pentru specialişti, cât şi la luarea unei decizii privind necesitatea consultării cererii de brevet de invenţie.
(2) Rezumatul, conform prevederilor art. 14 alin. (7) din lege, care însoţeşte cererea de brevet se redactează utilizând aproximativ 150 de cuvinte:
a) va indica titlul invenţiei şi domeniul tehnic căruia îi aparţine invenţia sau grupul de invenţii;
b) va conţine o scurtă prezentare a invenţiei, dezvăluită în cerere, care să permită înţelegerea problemei tehnice, esenţa soluţiei de rezolvare a problemei şi utilizarea principală a invenţiei, iar acolo unde este cazul, acea formulă chimică aleasă dintre formulele conţinute în cererea de brevet, ce caracterizează cel mai bine invenţia;
c) nu va conţine consideraţii asupra unor pretinse merite sau aprecieri ale invenţiei ori ale unor aplicări speculative;
d) va fi însoţit de o indicare a figurii sau în mod excepţional a figurilor din desenele propuse spre publicare.
(3) OSIM poate hotărî publicarea împreună cu rezumatul prevăzut la alin. (2) a unei alte figuri sau a unor alte figuri din cererea de brevet de invenţie, în cazul în care consideră că aceasta sau acestea caracterizează mai bine invenţia; fiecare dintre caracteristicile principale menţionate în rezumat şi ilustrate prin desen va fi urmată de un semn de referinţă pus între paranteze.

ARTICOLUL 22
Procura

(1) Desemnarea mandatarului autorizat care îl reprezintă pe solicitant, titular, cesionar sau orice altă persoană se face printr-o procură care se depune la OSIM odată cu cererea de brevet de invenţie şi va conţine numele şi semnătura persoanei reprezentate.
(2) Dacă procura, conform prevederilor alin. (1), nu este depusă la data de depozit a cererii de brevet sau la data deschiderii fazei naţionale, aceasta poate fi înregistrată în termen de două luni de la data la care OSIM notifică solicitantului cu privire la remedierea lipsei acesteia ori în termen de 4 luni de la data de depozit sau de la data la care a fost deschisă faza naţională, luându-se în considerare data care expiră cel mai târziu.
(3) În cazul în care solicitantul nu are domiciliul sau sediul pe teritoriul României şi nu a fost îndeplinită cerinţa prevăzută la alin. (2), cererea de brevet de invenţie se respinge.
(4) În cazul în care persoana reprezentată are domiciliul sau sediul pe teritoriul României şi nu a fost îndeplinită cerinţa prevăzută la alin. (2), OSIM nu înscrie în registre mandatarul autorizat.
(5) O procură care se referă la proceduri corespunzătoare mai multor cereri de brevet de invenţie sau brevete ale aceleiaşi persoane reprezentate, numită procură generală, se înscrie în registrul procurilor generale ţinut la OSIM, cu condiţia ca:
a) toate cererile de brevet de invenţie sau brevetele de invenţie să fie identificabile în cuprinsul procurii sau, după caz, să se specifice cele pentru care nu se face reprezentarea;
b) să se înregistreze la OSIM pentru fiecare cerere de brevet de invenţie şi brevet de invenţie o copie a procurii certificate de OSIM cu numărul acesteia din registrul procurilor generale şi semnătura mandatarului autorizat; şi
c) să fie achitată taxa pentru certificarea şi eliberarea copiei procurii.
(6) Dacă procura nu este redactată în limba română, aceasta va fi însoţită de o traducere conformă cu originalul documentului.

ARTICOLUL 23
Actul de prioritate

(1) În aplicarea prevederilor art. 20 alin. (4) din lege, solicitantul care revendică o prioritate a unei cereri de brevet anterioare va depune la OSIM, în termen de 16 luni de la data priorităţii revendicate, o copie a cererii anterioare, împreună cu data sa de depozit certificată de autoritatea la care a fost depusă cererea anterioară şi care reprezintă actul de prioritate.
(2) În cazul cererilor internaţionale, pentru care a fost deschisă faza naţională, o copie de pe actul de prioritate este cerută de OSIM de la Biroul Internaţional.
(3) Când într-o cerere internaţională este revendicată prioritatea unei cereri anterioare şi a fost deschisă faza naţională, iar actul de prioritate nu a fost depus la Biroul Internaţional în termenul prevăzut de Regula 17 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, acesta poate fi depus, în vederea recunoaşterii priorităţii revendicate, la OSIM:
a) în termen de 4 luni de la data de deschidere a fazei naţionale, dacă se aplică prevederile art. 30 alin. (3); sau
b) în termen de 2 luni de la data de deschidere a fazei naţionale, dacă se aplică prevederile art. 30 alin. (4).
(4) La cererea solicitantului, OSIM poate obţine actul de prioritate în forma electronică dintr-o bibliotecă digitală a unui stat parte la Convenţia de la Paris sau a unui stat membru al Organizaţiei Mondiale a Comerţului, în condiţiile prevăzute de art. 5 alin. (3).
(5) OSIM nu recunoaşte prioritatea în următoarele situaţii:
a) nedepunerea actului de prioritate, neînregistrarea unei cereri la OSIM, conform prevederilor alin. (4); sau
b) neplata taxei pentru revendicarea unei priorităţi.
(6) Actul de prioritate poate confirma depozitul cererii anterioare de brevet de invenţie sau cel al cererii de înregistrare a unui model de utilitate.
(7) În aplicarea prevederilor art. 22 alin. (3) din lege, OSIM poate cere prin notificare solicitantului depunerea unei traduceri conforme în limba română a actului de prioritate, în vederea recunoaşterii priorităţii revendicate. Nedepunerea la OSIM a traducerii actului de prioritate în termenul acordat, care nu poate depăşi două luni de la data notificării, conduce la nerecunoaşterea priorităţii revendicate.
(8) Atunci când se revendică una sau mai multe priorităţi şi OSIM solicită, printr-o notificare, traducerea actelor de prioritate, solicitantul sau succesorul său în drepturi va indica şi pasajele din descriere, revendicări şi, dacă este cazul, desenul ori desenele care corespund fiecărui act de prioritate.
(9) Persoana care a depus o cerere de brevet sau de model de utilitate în străinătate şi are dreptul să revendice în acea cerere prioritatea unei cereri anterioare depuse în România poate solicita eliberarea actului de prioritate care confirmă depozitul cererii din România.
(10) OSIM eliberează persoanei îndreptăţite la revendicarea priorităţii actul de prioritate solicitat conform prevederilor alin. (9), cu condiţia depunerii la OSIM a unei copii de pe cererea de protecţie depusă în străinătate şi a plăţii taxei legale.

ARTICOLUL 24
Autorizaţia privind transmiterea drepturilor de prioritate

(1) Autorizaţia la care se face referire în prevederile art. 20 alin. (8) şi (9) din lege se depune la OSIM de către cesionarul dreptului de prioritate şi va menţiona dreptul acestuia de a revendica prioritatea primului depozit.
(2) Termenul de înregistrare la OSIM a autorizaţiei în cazurile revendicării priorităţii prevăzute la art. 20 alin. (1) sau (7) din lege este de maximum 17 luni de la data priorităţii; în caz contrar, [conform prevederilor art. 22 alin. (4) din lege], OSIM hotărăşte nerecunoaşterea priorităţii revendicate.
(3) Dacă în intervalul de prioritate au avut loc transmiteri prin cesiuni succesive ale dreptului de prioritate, acestea trebuie înregistrate la OSIM în termenul prevăzut la alin. (2).
(4) În cazul în care se aplică prevederile alin. (2) sau ale art. 30 alin. (13), autorizaţia se înregistrează la OSIM în termen de 3 luni de la data deschiderii fazei naţionale; în caz contrar, în termen de 6 luni de la data deschiderii fazei naţionale, OSIM hotărăşte nerecunoaşterea priorităţii revendicate.

ARTICOLUL 25
Documentul de certificare a depunerii materialului biologic la o
autoritate de depozit internaţională

(1) Documentul prevăzut la art. 18 alin. (2) din lege se depune la OSIM în termenul prevăzut la art. 73 alin. (3) şi va conţine:
a) denumirea materialului biologic;
b) denumirea şi sediul autorităţii de depozit internaţionale la care a fost constituit depozitul de material biologic;
c) numărul de ordine atribuit depozitului;
d) data de depozit a materialului biologic la autoritatea de depozit.
(2) Din documentul la care se face referire la prevederile alin. (1) trebuie să rezulte că materialul biologic a fost depus la autoritatea de depozit internaţională la o dată anterioară datei de depozit sau datei priorităţii recunoscute a cererii de brevet de invenţie.
(3) Dacă invenţia din cererea de brevet se referă la un microorganism, în lipsa documentului de certificare menţionat la alin. (1) cererea se respinge.

ARTICOLUL 26
Documentul privind desemnarea inventatorilor

(1) În aplicarea prevederilor art. 14 alin. (2) din lege, dacă solicitantul nu este acelaşi cu inventatorul sau nu este singurul inventator, desemnarea inventatorului va fi efectuată pe un document separat, anexat cererii de brevet.
(2) Documentul de desemnare, conform prevederilor alin. (1), va stabili numele, prenumele şi adresa completă a inventatorului; aceste date trebuie să fie identice cu cele care sunt conţinute în documentul din care reiese că solicitantul a dobândit dreptul la acordarea brevetului.
(3) OSIM nu verifică exactitatea desemnării inventatorului.
(4) Dacă solicitantul nu are şi calitatea de inventator sau nu este singurul inventator, OSIM publică datele cu privire la inventatorul desemnat conform prevederilor alin. (2) împreună cu alte date prevăzute la art. 35 pentru publicarea cererii de brevet.
(5) Solicitantul şi inventatorul nu pot invoca omisiunea unei notificări privind prevederile alin. (3), cu referire la erorile conţinute în documentul în care este desemnat inventatorul.
(6) În aplicarea prevederilor art. 35 alin. (3) din lege, în cazul în care inventatorul renunţă în scris la dreptul său de a fi menţionat, inventatorul trebuie să înregistreze la OSIM o declaraţie cel mai târziu cu o lună înainte de data publicării cererii de brevet.
(7) În situaţia în care o persoană interesată înregistrează la OSIM o hotărâre definitivă şi irevocabilă prin care se stabileşte, conform prevederilor art. 63 din lege, că are calitatea de inventator, aceasta va depune la OSIM actul prin care transmite solicitantului dreptul la acordarea brevetului. În caz contrar, cererea de brevet se respinge conform prevederilor art. 28 alin. (2) lit. g) din lege.
(8) În cazul în care desemnarea prevăzută la alin. (1) conţine erori, rectificarea acestora se face la cerere, motivat şi numai cu consimţământul persoanei desemnate.
(9) Dacă cererea de rectificare a datelor privind desemnarea inventatorului este înregistrată de un terţ, este necesar şi consimţământul solicitantului cererii de brevet.
(10) În cazul în care desemnarea inventatorului este înregistrată incorect în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse şi, după caz, s-a publicat în BOPI, rectificarea sau anularea acesteia se va înregistra, de asemenea, în registru şi, după caz, se va publica în BOPI.
(11) În cazul în care, în baza prevederilor art. 35 alin. (3), numele inventatorului nu se publică, precum şi în cazul înregistrării unei cereri de rectificare sau de anulare a menţiunii privind desemnarea inventatorului, solicitantul sau, după caz, titularul brevetului de invenţie datorează la OSIM taxa de nepublicare a numelui inventatorului şi, respectiv, taxa de modificare a situaţiei juridice.
(12) Dacă inventatorii nu au fost desemnaţi, la depunerea cererii de brevet, solicitantul este obligat să îi declare în termenul prevăzut de art. 28 alin. (4) lit. a) din lege; în cazul cererilor de brevet de invenţie care se încadrează în prevederile art. 40 alin. (2) din lege, desemnarea inventatorilor se va face până la declasificarea informaţiilor în vederea publicării sau până la luarea unei hotărâri cu privire la cerere.
(13) În cazul în care solicitantul este notificat de OSIM cu privire la desemnarea inventatorilor în termenele prevăzute anterior şi nu răspunde la notificare, cererea de brevet de invenţie este declarată ca fiind considerată retrasă, conform prevederilor art. 28 alin. (4) lit. a) din lege.
(14) În cazul în care solicitantul sau titularul cere la OSIM modificarea colectivului de inventatori, acesta trebuie să depună o declaraţie autentificată, din care să rezulte acordul inventatorilor desemnaţi. În situaţia includerii unor inventatori, declaraţia trebuie să conţină şi acordul lor pentru transmiterea drepturilor către solicitant.
(15) În situaţiile prevăzute la alin. (14) se dă curs solicitării numai dacă sunt achitate taxele legale pentru modificarea colectivului de inventatori şi pentru transmiterea de drepturi.
(16) Depunerea la OSIM a declaraţiei conform prevederilor alin. (14) poate fi făcută cel mai târziu până la luarea hotărârii de acordare a brevetului de invenţie; în caz contrar, OSIM nu ia în considerare cererea solicitantului de modificare a colectivului de inventatori.

ARTICOLUL 27
Actul de transmitere a dreptului la acordarea brevetului de invenţie

(1) În aplicarea prevederilor art. 14 alin. (2) din lege, dacă inventatorul ori inventatorii a/au cedat dreptul la brevetul de invenţie unei persoane fizice sau juridice înainte de depunerea cererii de brevet de invenţie, solicitantul va depune la OSIM actul din care rezultă această transmitere, pentru a face dovada că este persoana îndreptăţită la acordarea brevetului.
(2) Actul prevăzut la alin. (1) în original sau în copie autentificată, va putea fi înregistrat la OSIM până la luarea unei hotărâri cu privire la cererea de brevet de invenţie.
(3) În cazul în care din cererea de brevet de invenţie nu rezultă că solicitantul este îndreptăţit la acordarea brevetului de invenţie, OSIM îl va notifica, cerând depunerea actului prevăzut la alin. (1).
(4) Dacă solicitantul nu a depus actul prevăzut la alin. (2) până la data luării unei hotărâri cu privire la cererea de brevet de invenţie, OSIM îi va acorda un termen de 6 luni pentru a-l depune; nedepunerea actului conduce la respingerea cererii de brevet de invenţie conform prevederilor art. 28 alin. (2) lit. g) din lege.
(5) Dacă după data de depozit se transmite dreptul la acordarea brevetului de invenţie, actul de transmitere trebuie depus, în original sau în copie autentificată, şi taxa aferentă va fi plătită până la luarea unei hotărâri de către OSIM; în caz contrar, brevetul de invenţie se acordă pe numele solicitantului.

ARTICOLUL 28
Certificatul de expoziţie

(1) În termen de 4 luni de la data de depozit a cererii de brevet, solicitantul va depune la OSIM certificatul de expoziţie, care constituie documentul la care se face referire în prevederile art. 11 alin. (2) din lege şi care va cuprinde:
a) denumirea şi sediul administraţiei responsabile pentru protecţia proprietăţii industriale la expoziţia în care a fost expusă invenţia şi care a emis certificatul;
b) denumirea expoziţiei, locul unde s-a desfăşurat şi data deschiderii acesteia;
c) numele şi adresa persoanei fizice, respectiv denumirea şi sediul persoanei juridice care a depus obiectul invenţiei la administraţia expoziţiei şi care îl expune;
d) constatarea că invenţia a fost în fapt expusă în expoziţie;
e) data la care a fost făcută prima divulgare a invenţiei;
f) numărul şi data eliberării certificatului;
g) o copie a descrierii obiectului expus, redactată în limba română, certificată de către administraţia prevăzută la lit. a), din care să rezulte că obiectul expus este identic cu cel descris.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. e), atunci când prima divulgare a invenţiei este ulterioară datei deschiderii expoziţiei, certificatul va menţiona data când a avut loc prima divulgare.
(3) Certificatul poate fi însoţit de un document privind identificarea inventatorului, autentificat de administraţia prevăzută la alin. (1) lit. a) privind identificarea inventatorului.
(4) În cazul în care certificatul prevăzut la alin. (1) nu este depus în limba română, în urma notificării OSIM, solicitantul va depune o traducere conformă a acestuia.

SECŢIUNEA a 5-a
Cereri internaţionale depuse la OSIM

ARTICOLUL 29
Primirea şi prelucrarea cererilor internaţionale

(1) OSIM este oficiul receptor pentru cererile internaţionale ale solicitanţilor români, persoane fizice sau juridice, ale solicitanţilor rezidenţi în România sau care au întreprinderi industriale ori comerciale, reale şi serioase în România, astfel cum este prevăzut la art. 3 din Convenţia de la Paris.
(2) Dacă o cerere internaţională este depusă de mai mulţi solicitanţi, este suficient ca unul dintre aceştia să îndeplinească prevederile alin. (1).
(3) În calitate de oficiu receptor, OSIM primeşte, verifică şi transmite la Biroul Internaţional cererile internaţionale conform Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor şi regulamentului de aplicare a acestuia.
(4) Cererea internaţională se întocmeşte de solicitant în 3 exemplare şi va respecta condiţiile prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor şi regulamentul de aplicare a acestuia, formularul cererii fiind cel elaborat de Biroul Internaţional.
(5) Descrierea, revendicările şi rezumatul vor fi redactate în una dintre limbile română, franceză, engleză, germană sau rusă, la alegerea solicitantului.
(6) În cazul în care descrierea, revendicările şi rezumatul sunt redactate în limba română, solicitantul va folosi un formular de cerere internaţională redactat în una dintre celelalte limbi indicate la alin. (5).
(7) Solicitantul poate alege ca autoritate de cercetare documentară internaţională unul dintre oficiile desemnate în conformitate cu prevederile art. 16 din Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor.
(8) Dacă descrierea, revendicările şi desenele au fost depuse într-o altă limbă decât una dintre limbile acceptate de autoritatea de cercetare documentară internaţională care a fost aleasă de solicitant, acesta trebuie să depună, în termen de o lună de la data de înregistrare a cererii, o traducere a documentelor în limba acceptată.
(9) În cazul în care nu sunt îndeplinite prevederile alin. (1), (2) sau (4), cererea internaţională se consideră ca fiind primită de OSIM în numele Biroului Internaţional, ca oficiu receptor, şi întreaga documentaţie se va transmite la Biroul Internaţional, cu condiţia achitării de către solicitant, în beneficiul OSIM, a unei taxe având cuantumul taxei de transmitere.
(10) Solicitantul va plăti următoarele taxe la OSIM, în calitate de oficiu receptor:
a) taxa de transmitere la Biroul Internaţional datorată OSIM, ca oficiu receptor, la care face referire regula 14 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor;
b) taxa de înregistrare internaţională la care face referire regula 15 din acelaşi regulament;
c) taxa de documentare internaţională la care face referire regula 16 alin. (1) din acelaşi regulament.
(11) Taxele prevăzute la alin. (10) lit. b) şi c) sunt încasate de OSIM în beneficiul Biroului Internaţional şi în cel al autorităţii de documentare internaţională şi sunt transmise acestora.
(12) Dacă una dintre taxele prevăzute la alin. (10) nu a fost plătită în termen sau a fost plătită parţial până la expirarea termenului-limită, se aplică regula 16 bis din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor.
(13) Dovada de plată a taxelor prevăzute la alin. (10) şi (12) se depune de către solicitant la OSIM imediat după efectuarea plăţii.
(14) Dacă traducerea nu a fost depusă în termenul prevăzut la alin. (8), aceasta poate fi depusă într-un termen de o lună de la notificare, dar nu mai târziu de două luni de la înregistrarea cererii internaţionale, cu plata taxei de depunere ulterioară a traducerii cererii internaţionale.
(15) În cazul în care cererea internaţională îndeplineşte condiţiile prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor şi de regulamentul de aplicare a acestuia, OSIM, în calitate de oficiu receptor, acordă data de depozit internaţional.
(16) Un exemplar al cererii internaţionale înregistrate la OSIM este păstrat ca martor şi nu este făcut accesibil publicului.
(17) În cazul în care, la data depunerii, cererea internaţională conţine informaţii clasificate „secret de stat” sau ulterior informaţiile referitoare la sau în legătură cu invenţia sunt clasificate „secret de stat”, conform prevederilor art. 41 alin. (2) din lege, de instituţiile în drept pentru apărarea naţională şi pentru păstrarea siguranţei naţionale, OSIM, în calitate de oficiu receptor, nu tratează cererea ca fiind o cerere internaţională şi, în consecinţă, nu transmite cererea la Biroul Internaţional şi la autoritatea de documentare internaţională şi returnează taxele prevăzute la alin. (10) încasate.
(18) O cerere internaţională pentru care OSIM are calitatea de oficiu receptor este declarată ca fiind considerată retrasă în condiţiile prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor.
(19) Dacă într-o cerere internaţională este revendicată prioritatea unei cereri având dată de depozit anterioară termenului de prioritate, solicitantul poate depune, cu plata unei taxe în cuantum egal cu cel al taxei de înregistrare a unei cereri de repunere în termen, o cerere în conformitate cu regula 26 bis. 3 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor.
(20) OSIM ia o hotărâre de admitere a cererii prevăzute la alin. (19) în cazul în care constată că solicitantul a depus toate diligenţele pentru depunerea cererii internaţionale în termenul de prioritate sau că depăşirea termenului de prioritate nu s-a produs cu intenţie.

ARTICOLUL 30
Proceduri ale cererilor internaţionale în faza naţională

(1) Prevederile acestui articol se aplică cererilor internaţionale în care România este stat desemnat şi, după caz, ales, în conformitate cu Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor.
(2) O cerere internaţională care a primit data de depozit internaţional la un oficiu receptor va avea acelaşi efect ca o cerere de brevet de invenţie depusă în România la aceeaşi dată.
(3) Dacă solicitantul doreşte să continue cererea internaţională în România, în termen de 30 de luni de la data de depozit internaţional sau, dacă o prioritate a fost revendicată, de la data priorităţii, va deschide faza naţională în România.
(4) Prevederile alin. (3) se aplică şi în cazul în care solicitantul, din motive justificate, deschide faza naţională în termen de două luni de la data expirării termenului de 30 de luni, cu plata unei taxe într-un cuantum egal cu cel al taxei pentru înregistrarea unei cereri de repunere în termen.
(5) Pentru deschiderea fazei naţionale în România, solicitantul va plăti la OSIM taxa de înregistrare a cererii de brevet şi, dacă este cazul, taxa de revendicare a unei priorităţi şi va depune o cerere care să conţină solicitarea explicită sau implicită a deschiderii fazei naţionale şi 3 exemplare ale traducerii conforme în limba română a descrierii, revendicărilor, desenelor şi rezumatului cererii internaţionale.
(6) În înţelesul prevederilor alin. (5), solicitarea explicită de deschidere a fazei naţionale se face prin depunerea formularului de deschidere a fazei naţionale, publicat în Ghidul depozantului Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor de către Biroul Internaţional.
(7) Cererile internaţionale pentru care s-a deschis faza naţională se înscriu în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse.
(8) După deschiderea fazei naţionale cererea internaţională este supusă procedurilor prevăzute de lege şi de prezentul regulament.
(9) Dacă solicitantul a achitat taxele prevăzute la alin. (5) şi a justificat depunerea descrierii, revendicărilor, desenelor şi a rezumatului cererii internaţionale într-o limbă străină, traducerea conformă în limba română a acestora poate fi depusă în termen de două luni de la data deschiderii fazei naţionale, cu plata taxei legale.
(10) OSIM acceptă, la cererea solicitantului, ca numai o parte a cererii internaţionale să fie continuată în România, caz în care acesta va depune traducerea numai a acelei părţi şi va face o declaraţie din care să reiasă părţile cererii internaţionale neincluse în traducere şi motivul renunţării la acestea.
(11) În cazul în care solicitantul a solicitat deschiderea fazei naţionale ulterior termenelor prevăzute la alin. (3) sau (4), OSIM hotărăşte respingerea cererii de brevet.
(12) Dacă autoritatea de documentare internaţională a supus documentării internaţionale numai o parte a cererii internaţionale care se referă la două sau mai multe invenţii care formează un singur concept inventiv general, solicitantul poate continua cererea internaţională în România pentru toate invenţiile conţinute în aceasta sau conform prevederilor alin. (10).
(13) În cazul în care solicitantul nu a depus la Biroul Internaţional în termenul prevăzut de art. 22 sau 39 din Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor declaraţiile menţionate în regula 4.17 din regulamentul de aplicare a acestuia, oricare dintre aceste declaraţii poate fi depusă la OSIM în condiţiile prevăzute la art. 24 şi 27.
(14) Depunerea oricăruia dintre documentele prevăzute la art. 24 şi 27 este însoţită de dovada plăţii unei taxe într-un cuantum egal cu cel al taxei de completare a cererii de brevet de invenţie prin depunerea părţii lipsă a descrierii invenţiei.
(15) În cazul în care OSIM consideră că pentru derularea procedurilor la care este supusă o cerere internaţională intrată în faza naţională sunt necesare copii ale documentelor în legătură cu respectiva cerere, depuse sau emise conform prevederilor Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor şi ale regulamentului de aplicare a acestuia, solicită aceste copii de la Biroul Internaţional.
(16) Traducerea prevăzută la alin. (5) poate fi traducerea descrierii, revendicărilor şi desenelor depuse de solicitant la data de depozit a cererii internaţionale sau orice traducere conformă a descrierii sau revendicărilor modificate în timpul procedurilor pe care le urmează cererea în faza internaţională.
(17) Pentru cererea internaţională intrată în faza naţională, solicitantul poate transmite la OSIM oricare dintre traducerile conforme ale descrierii sau revendicărilor amendate în timpul procedurilor pe care le urmează cererea în faza internaţională; amendamentele nu trebuie să depăşească limitele dezvăluirii invenţiei din cererea internaţională, aşa cum a fost ea depusă la oficiul receptor.
(18) Când solicitantul nu remite traducerea revendicărilor depuse iniţial, OSIM îi notifică să depună traducerea în termen de 90 de zile, iar în cazul în care în termenul fixat în notificare nu a fost primită traducerea care lipseşte, OSIM derulează procedurile pe baza revendicărilor traduse depuse.
(19) Dacă solicitantul a deschis faza naţională, conform prevederilor art. 22 din Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, chiar dacă România este şi stat ales, el nu mai poate deschide faza naţională în baza prevederilor art. 39 din acelaşi tratat.
(20) Dacă solicitantul, în condiţiile prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, retrage cererea de examinare preliminară internaţională sau retrage alegerea României, atunci România rămâne stat desemnat.
(21) Descrierea, revendicările şi desenele cererii internaţionale pentru care s-a deschis faza naţională în România, traduse în limba română, vor fi publicate imediat după expirarea unui termen de 6 luni de la data deschiderii fazei naţionale, în conformitate cu prevederile art. 23 din lege.
(22) Totuşi, publicarea cererii nu poate fi făcută înainte de 20 de luni de la data de depozit sau de la data priorităţii revendicate fără consimţământul solicitantului.
(23) În cazul în care se solicită efectuarea unui raport de documentare conform prevederilor art. 24 din lege, acesta se va întocmi pe baza traducerii descrierii, revendicărilor şi desenelor indicate de către solicitant.
(24) Procedura de examinare a cererii internaţionale intrate în faza naţională va începe după expirarea termenului prevăzut la alin. (3) şi numai la cererea expresă a solicitantului formulată înainte de acest termen.
(25) În cazul în care există depuse la OSIM atât revendicări iniţiale, cât şi amendate, la cererea solicitantului vor fi supuse procedurii de examinare revendicările iniţiale sau cele amendate; solicitantul are posibilitatea ca în faza naţională să amendeze descrierea, revendicările şi desenele, în termenele prevăzute de lege şi de prezentul regulament.
(26) O cerere internaţională nu are efecte în România dacă solicitantul a retras cererea internaţională sau desemnarea României ori atunci când cererea se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 12 alin. (3), art. 4 alin. (1) lit. b), art. 14 alin. (3) sau (4) din Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, nu a fost deschisă faza naţională, nu a fost deschisă faza regională la Oficiul European de Brevete sau a fost deschisă faza regională la Oficiul European de Brevete, dar România nu este stat desemnat.
(27) În termen de 4 luni de la deschiderea fazei naţionale, solicitantul poate corecta, cu plata taxei legale, deficienţele din revendicarea de prioritate semnalate în procedura din faza internaţională.
(28) OSIM recunoaşte prioritatea revendicată într-o cerere internaţională având dată de depozit ulterioară termenului de prioritate dacă solicitantul cere, în termen de 2 luni de la deschiderea fazei naţionale, cu plata taxei legale, repunerea în dreptul de prioritate în condiţiile prevăzute la art. 20 alin. (7) din lege şi la art. 10 alin. (18).

ARTICOLUL 31
Revizuirea de către OSIM a cererilor internaţionale

(1) Prevederile prezentului articol se aplică cererilor internaţionale în care România a fost stat desemnat.
(2) În cazul în care un oficiu receptor a refuzat să acorde data de depozit unei cereri internaţionale sau a decis că cererea ori desemnarea României este considerată retrasă, OSIM, la cererea solicitantului, analizează hotărârea pentru a stabili dacă aceasta este justificată, în vederea derulării procedurilor pe cale naţională şi, dacă este cazul, o revizuieşte.
(3) Prevederile alin. (2) pot fi aplicate în urma oricărei notificări a Biroului Internaţional, conform căreia o cerere este considerată retrasă.
(4) O cerere de revizuire va fi prezentată de solicitant la Biroul Internaţional înainte de expirarea termenului prevăzut de regula 51.1 din Regulamentul de aplicare a Tratatului de cooperare în domeniul brevetelor, în vederea transmiterii de către Biroul Internaţional la OSIM a unei copii de pe toate documentele anexate la cererea internaţională; pentru ca OSIM să dea curs cererii de revizuire înainte de expirarea termenului, solicitantul va depune o traducere a cererii la OSIM şi va plăti o taxă în cuantum egal cu cel al taxei pentru înregistrarea unei contestaţii.
(5) Dacă OSIM stabileşte că decizia oficiului receptor sau a Biroului Internaţional nu a fost justificată, cererea va fi supusă procedurilor prevăzute în lege şi în prezentul regulament.
(6) Dacă nu s-a acordat data de depozit internaţional de către oficiul receptor, cererea va avea ca dată de depozit data la care OSIM consideră că ar fi trebuit acordată data de depozit.
(7) Dacă cererea internaţională îndeplineşte cerinţele referitoare la formă şi conţinut, prevăzute de Tratatul de cooperare în domeniul brevetelor, aceasta va avea efectele unei cereri naţionale în România, de la data de depozit.

SECŢIUNEA a 6-a
Cererea de brevet european care desemnează România şi brevetul european
cu efecte în România

ARTICOLUL 32
Cererea de brevet european şi brevetul european

Cererile de brevet european şi brevetele europene cu efecte în România vor fi tratate de către OSIM potrivit legislaţiei în vigoare.

CAPITOLUL II
Examinarea cererilor de brevet de invenţie

SECŢIUNEA 1
Procedura de examinare preliminară

ARTICOLUL 33
Examinarea depozitului naţional reglementar

(1) După primirea cererii de brevet, OSIM verifică îndeplinirea condiţiilor legale privind atribuirea datei de depozit şi, totodată, indică, împreună cu termenul de remediere, eventualele nereguli constatate, cum ar fi:
a) nedepunerea formularului conform prevederilor art. 14;
b) lipsa de pe formular a semnăturii solicitantului sau a mandatarului autorizat;
c) lipsa scrierii cu caractere latine a datelor de identificare a solicitantului sau a mandatarului autorizat conform prevederilor art. 6 alin. (5);
d) lipsa de pe formular a titlului invenţiei;
e) lipsa traducerii în limba română a descrierii, revendicărilor şi desenelor cuprinse în cererea de brevet de invenţie;
f) lipsa dovezii de plată a taxelor legale privind depunerea ulterioară a traducerii în limba română a descrierii, revendicărilor şi desenelor sau, după caz, a revendicărilor şi/sau desenelor;
g) lipsa procurii mandatarului autorizat, în cazul în care solicitantul a indicat în cerere că este reprezentat;
h) neindicarea dispoziţiilor legale în temeiul cărora solicitantul este îndreptăţit la acordarea brevetului, inclusiv lipsa actului care confirmă acest lucru;
i) lipsa revendicărilor şi/sau a desenelor;
j) lipsa rezumatului.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. b), un exemplar din formularul de cerere este transmis pentru semnare solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat. Lipsa de pe formular a semnăturilor tuturor solicitanţilor trebuie motivată, în caz contrar cererea se respinge.
(3) Dacă sunt îndeplinite cerinţele prevederilor art. 14 alin. (1) sau art. 16 alin. (1) din lege, OSIM acordă dată de depozit, notifică solicitantului numărul şi data depozitului, iar cererea de brevet de invenţie continuă procedura de examinare preliminară, în cadrul căreia se analizează:
a) dreptul solicitantului la acordarea brevetului de invenţie, în cazul în care acesta este o altă persoană decât inventatorul;
b) dreptul mandatarului autorizat de a reprezenta solicitantul în faţa OSIM;
c) dacă sunt declaraţi inventatorii;
d) dacă prioritatea convenţională este corect revendicată şi susţinută prin acte de prioritate depuse la OSIM;
e) dacă taxele au fost plătite în cuantumul şi la termenele corespunzătoare procedurilor solicitate în cererea de brevet de invenţie;
f) îndeplinirea condiţiilor materiale privind cererea de brevet de invenţie, conform prevederilor art. 20;
g) dacă invenţia se încadrează în mod evident în prevederile art. 8 alin. (1) sau în cele ale art. 9 lit. b)-d) din lege;
h) dacă invenţia se încadrează în mod evident în prevederile art. 9 lit. a) din lege;
i) dacă cererea rezultă din divizarea unei cereri anterioare, în cazul în care este menţionat în cerere acest lucru;
j) îndeplinirea condiţiilor privind redactarea descrierii, revendicărilor şi desenelor, astfel încât la prima vedere invenţia să fie dezvăluită în cadrul cererii de brevet în conformitate cu prevederile art. 18 din lege;
k) îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 24 privind actul de certificare a depunerii materialului biologic la o autoritate de depozit internaţională;
l) dacă cererea de brevet de invenţie care cuprinde un grup de invenţii respectă, la prima vedere, unitatea invenţiei, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din lege.
(4) În urma examinării, conform prevederilor alin. (3), notifică solicitantului rezultatul analizei şi, după caz, acordă un termen de răspuns.
(5) Ca urmare a notificării trimise conform prevederilor alin. (4) sau din proprie iniţiativă, solicitantul poate comunica la OSIM descrierea, revendicările şi, dacă este cazul, desenele modificate, cu respectarea prevederilor art. 27 alin. (5) din lege şi art. 37.
(6) Comisia de examinare preliminară ia hotărâri în cadrul procedurii de examinare preliminară în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (2), lit. a), c), d), f), g) şi h) din lege.

ARTICOLUL 34
Clasificarea cererii de brevet de invenţie

(1) OSIM clasifică cererea de brevet conform ediţiei în vigoare a clasificării internaţionale a brevetelor stabilită prin Aranjamentul de la Strasbourg, atribuind indici de clasificare care să permită identificarea invenţiei revendicate şi a informaţiei suplimentare conţinute în cererea de brevet.
(2) După verificarea îndeplinirii cerinţelor prevederilor art. 14 alin. (1) sau, după caz, ale art. 16 alin. (1) din lege, cererea de brevet, aşa cum a fost înregistrată, este clasificată iniţial în procedura de examinare preliminară, pe baza revendicărilor.
(3) Clasificarea cererilor de brevet care nu respectă prevederile art. 18 din lege privind dezvăluirea suficient de clară şi completă şi care urmează a fi publicate se va baza pe ceea ce pare a fi invenţia, în măsura în care aceasta poate fi înţeleasă.
(4) În cazul în care se constată că cererea de brevet nu îndeplineşte în mod evident condiţia prevăzută la art. 19 alin. (1) din lege, în vederea publicării se vor clasifica toate invenţiile revendicate.
(5) Clasificarea iniţială conform prevederilor alin. (2) este confirmată, completată sau modificată în cursul procedurilor de documentare şi examinare a cererii de brevet conform prevederilor art. 26 din lege.
(6) Clasificarea poate suferi modificări şi ca urmare a limitării conform prevederilor art. 51 alin. (2) din lege a brevetului acordat.

SECTIUNEA a 2-a
Publicarea cererii de brevet de invenţie

ARTICOLUL 35
Condiţii de publicare

(1) Cererea de brevet de invenţie care îndeplineşte prevederile art. 14 alin. (1) sau art. 16 alin. (1) din lege, pentru care s-au achitat taxele de înregistrare sau de deschidere a fazei naţionale şi de publicare, în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1) din lege, şi pentru care, cu o lună înainte de data publicării, nu a fost luată o hotărâre de respingere, nu s-a luat act de retragerea cererii sau aceasta nu a fost declarată ca fiind considerată retrasă, conform prevederilor art. 28 din lege, se publică, cu respectarea termenelor prevăzute la art. 23 alin. (1)-(5) din lege.
(2) În cazurile prevăzute la art. 23 alin. (1), (2), (4) şi (5) din lege, dacă nu a fost solicitată în scris, în mod expres, publicarea cererii, dar este făcută dovada plăţii taxei de publicare în cuantumul şi termenele legale, se consideră că solicitantul şi-a dat acordul pentru publicare.
(3) Publicarea cererii poate fi cerută numai de către solicitant sau, după caz, de mandatarul autorizat, care datorează şi taxa de publicare.
(4) Dacă o altă persoană decât solicitantul sau mandatarul autorizat a solicitat publicarea şi/sau a achitat taxa de publicare, OSIM nu va da curs procedurii de publicare; totuşi, în cazul în care solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat este de acord cu plata taxei de publicare de către o altă persoană, acesta comunică acordul său la OSIM, care dă curs publicării cererii.
(5) În lipsa acordului prevăzut la alin. (4), suma plătită se consideră ca fiind necuvenită şi se înapoiază persoanei care a plătit, în condiţiile prevăzute la art. 4. alin. (9).
(6) Atunci când sunt îndeplinite condiţiile legale privind publicarea cererii de brevet de invenţie, se notifică solicitantului data publicării cererii şi faptul că taxa de publicare nu se returnează, oricare ar fi soarta ulterioară a acestei cereri.
(7) Dacă termenele de plată şi cuantumul taxei de publicare nu au fost respectate, OSIM declară cererea ca fiind considerată retrasă în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (4) lit. f) din lege.
(8) Pentru cererile de brevet de invenţie aflate în situaţia prevăzută la art. 23 alin. (4) din lege, taxa de publicare a cererii se consideră a fi inclusă în cuantumul taxei de examinare.
(9) Dacă solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat a cerut examinarea cererii de brevet de invenţie ulterior datei de depozit şi a plătit taxa de examinare a cererii, fără să plătească şi taxa de publicare a acesteia, OSIM nu va da curs procedurii de examinare în fond şi va notifica solicitantului, acordându-i un nou termen de două luni, în care acesta trebuie să comunice la OSIM opţiunea sa privind alegerea uneia dintre următoarele variante:
a) să plătească taxa de publicare;
b) să comunice acordul său privind reţinerea de către OSIM a cuantumului taxei de publicare din taxa de examinare plătită, urmând ca în termenul acordat să facă dovada plăţii diferenţei pentru completarea cuantumului legal al taxei de examinare.
(10) Dacă în termenul acordat de OSIM, conform prevederilor alin. (9), solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat nu dă curs niciuneia dintre variantele prevăzute la lit. a) sau b), OSIM declară cererea ca fiind considerată retrasă, în conformitate cu prevederile art. 28 alin. (4) lit. f) din lege, iar taxa de examinare se returnează.
(11) Publicarea cererii de brevet de invenţie în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) din lege se face nu mai devreme de 4 luni de la data de depozit sau de la data deschiderii fazei naţionale ori, dacă o prioritate convenţională a fost recunoscută, nu mai devreme de 4 luni de la data de depozit sau de 16 luni de la data priorităţii revendicate.
(12) În aplicarea prevederilor art. 23 alin. (7) din lege, publicarea cererii de brevet de invenţie se face prin punerea la dispoziţia publicului, la sediul OSIM, a descrierii, revendicărilor şi, dacă este cazul, desenelor, a cererii de la data de depozit, iar data publicării este data apariţiei BOPI în care a fost menţionată publicarea cererii.
(13) Prin publicarea cererii se pun la dispoziţia publicului următoarele date:
a) numărul şi data de depozit ale cererii;
b) indicele de clasificare internaţională conform prevederilor art. 34;
c) codul standard pentru identificarea diferitelor tipuri de documente de brevet;
d) titlul invenţiei;
e) datele de identificare a solicitantului;
f) datele de identificare a mandatarului autorizat desemnat de către solicitant;
g) datele de identificare a inventatorului;
h) data, numărul şi statul unde a fost înregistrată cererea anterioară a cărei prioritate este revendicată;
i) numărul şi data de depozit a cererii internaţionale;
j) numărul şi data de publicare internaţională a cererii internaţionale;
k) data publicării cererii;
l) rezumatul cererii acceptat sub semnătură de către solicitant;
m) numărul revendicărilor şi al figurilor din cererea de brevet;
n) figura sau figurile indicate de către solicitant pentru a fi publicate.
(14) Menţiunea publicării cererii de brevet de invenţie în BOPI, conform prevederilor art. 23 alin. (7) din lege, cuprinde cel puţin indicaţiile prevăzute la alin. (13) lit. a)-k).
(15) Dacă în urma examinării preliminare a cererii, conform prevederilor art. 33 alin. (3) lit. l), OSIM constată că cererea de brevet de invenţie este evident neunitară, notifică aceasta solicitantului, precum şi faptul că acesta are posibilitatea de a diviza cererea, cel mai târziu cu două luni înainte de data publicării acesteia.
(16) În cazul în care solicitantul, ca urmare a notificării sau din proprie initiativă, a divizat cererea de brevet de invenţie în termenul prevăzut la alin. (15), OSIM publică descrierea, revendicările şi, dacă este cazul, desenele iniţiale şi revendicările invenţiei sau grupului de invenţii care au rămas în urma divizării în această cerere.
(17) Dacă solicitantul nu divizează cererea de brevet de invenţie în termenul prevăzut la alin. (15), OSIM o publică în forma neunitară.
(18) Cererea rezultată în urma divizării unei cereri de brevet de invenţie iniţiale se publică în termen de 3 luni de la data depunerii la OSIM, dar nu mai devreme de 18 luni de la data de depozit a cererii de bază sau, dacă a fost revendicată o prioritate, de la data de prioritate a acesteia.
(19) În situaţia prevăzută la alin. (18) se publică în partea editată de OSIM numărul şi data de depozit ale cererii de bază din care aceasta a rezultat prin divizare.
(20) OSIM publică odată cu cererea şi ultima modificare adusă acesteia, în următoarele condiţii:
a) este efectuată în urma notificării OSIM conform prevederilor art. 33 alin. (4) sau în urma raportului de documentare, conform prevederilor art. 24 din lege sau în urma notificării prevăzute la art. 43 alin. (2), şi respectă prevederile art. 27 alin. (5) din lege şi ale art. 37;
b) sunt îndeplinite prevederile alin. (3) sau (4);
c) documentele prevăzute la lit. a) au fost depuse cu cel puţin două luni înainte de data publicării; şi
d) a fost plătită taxa de publicare a modificărilor.
(21) În cazul în care publicarea cererii de brevet de invenţie este făcută conform prevederilor art. 23 alin. (4) din lege, OSIM publică descrierea, revendicările şi, după caz, desenele care constituie depozitul naţional reglementar, precum şi, dacă este cazul, revendicările modificate, care au fost supuse procedurii de examinare de fond.
(22) Dacă revendicările au fost înregistrate la OSIM ulterior datei de depozit a cererii, acest lucru se menţionează odată cu publicarea. Dacă revendicările au fost modificate înainte de terminarea pregătirilor tehnice legate de publicarea cererii, noile revendicări modificate vor fi incluse în cererea publicată, alături de revendicările iniţiale, sub rezerva îndeplinirii prevederilor art. 27 alin. (5) din lege.
(23) După publicarea cererii de brevet de invenţie, OSIM publică, cu respectarea prevederilor legale, toate modificările intervenite în situaţia juridică a cererii de brevet de invenţie după data de depozit, cum ar fi: modificarea persoanei care are dreptul la acordarea brevetului sau cea a inventatorului, conform prevederilor art. 66 alin. (2) lit. a) din lege, menţiunea hotărârii de acordare sau de respingere a cererii, conform prevederilor art. 28 alin. (1) ori (2) şi art. 66 alin. (2) lit. c) din lege, sau menţiunea că cererea a fost retrasă ori este declarată ca fiind considerată retrasă conform prevederilor art. 28 alin. (3) sau (4) din lege.
(24) În cazul în care o hotărâre de respingere a rămas definitivă şi irevocabilă sau cererea de brevet a fost retrasă ori declarată considerată retrasă, solicitantul nu beneficiază de prevederile art. 33 din lege.

ARTICOLUL 36
Elemente care nu se publică

(1) Cererea de brevet pusă la dispoziţia publicului nu va conţine:
a) texte şi/sau desene contrare ordinii publice ori bunelor moravuri;
b) declaraţii denigratoare privind produse, procedee sau aprecieri ale valorii cererilor de brevet ori brevetelor terţilor;
c) elemente vădit irelevante sau inutile în raport cu dezvăluirea invenţiei.
(2) Simpla comparare a invenţiei revendicate cu stadiul tehnicii, făcută de solicitant, nu este considerată denigratoare prin ea însăşi.
(3) În cazul în care cererea de brevet conţine elemente de natura celor prevăzute la alin. (1), OSIM le omite de la publicare, indicând locul acestora în documentaţia depusă şi numărul de cuvinte şi/sau de desene nepublicate.
(4) OSIM notifică solicitantului ori, după caz, mandatarului autorizat cu privire la elementele omise de la publicare şi îi transmite o copie a cererii de brevet, care va fi pusă la dispoziţia publicului.
(5) Modificările aduse la cererea de brevet din proprie iniţiativă sau ca urmare a unei notificări a OSIM şi care nu respectă prevederile art. 27 alin. (5) din lege nu sunt puse la dispoziţia publicului.
(6) Documente anexate la cererea de brevet, care nu sunt puse la dispoziţia publicului la sau după data publicării cererii:
a) documentele interne ale OSIM;
b) documente cu privire la inventatorul care a solicitat să nu i se facă publică identitatea;
c) orice alt document care nu corespunde scopului informării publicului cu privire la cerere sau la brevet.

SECŢIUNEA a 3-a
Examinarea de fond

ARTICOLUL 37
Dezvăluirea invenţiei

(1) O invenţie se consideră că îndeplineşte prevederile art. 18 alin. (1) din lege dacă cererea de brevet conţine suficientă informaţie tehnică pentru a permite unei persoane de specialitate în domeniu ca, fără niciun aport inventiv, să realizeze invenţia aşa cum a fost ea revendicată şi dacă permite terţilor să înţeleagă contribuţia pe care invenţia revendicată o aduce la stadiul tehnicii.
(2) În aplicarea prevederilor art. 18 alin. (1) din lege, dezvăluirea clară şi completă a invenţiei va avea în vedere cererea de brevet considerată în totalitatea sa, incluzând descriere, revendicări şi, după caz, desene.
(3) Dezvăluirea invenţiei în sensul prevederilor art. 18 alin. (1) din lege trebuie făcută de solicitant la data de depozit a cererii de brevet.
(4) Dacă OSIM apreciază că nu sunt îndeplinite prevederile alin. (1)-(3), aceasta se notifică solicitantului.
(5) Ca urmare a notificării trimise conform prevederilor alin. (4), solicitantul ori, după caz, mandatarul autorizat poate modifica cererea de brevet de invenţie, cu respectarea prevederilor art. 27 alin. (5) din lege.
(6) Modificările aduse de solicitant sau, după caz, de mandatarul autorizat în examinarea preliminară ori de fond sunt admise de OSIM dacă:
a) se referă la caracteristici existente în descrierea şi desenele din depozitul naţional reglementar şi conţin precizări şi explicaţii cu privire la acestea;
b) se referă la conţinutul revendicărilor, dar se bazează pe caracteristici existente în descrierea şi desenele din depozitul naţional reglementar;
c) se referă la desene, dar se bazează pe caracteristici existente în descriere sau, după caz, se referă la descriere, dar se bazează pe caracteristici existente în desene;
d) sunt destinate unei mai bune înţelegeri a invenţiei, deşi nu sunt conţinute în depozitul naţional reglementar al cererii de brevet şi nu fac obiectul unor noi revendicări sau nu introduc caracteristici noi în revendicările iniţiale.
(7) Modificările efectuate conform prevederilor alin. (6) trebuie să fie indicate în mod vizibil pe descrierea iniţială sau să fie cuprinse într-o descriere unde ele sunt de asemenea marcate. Filele care conţin aceste modificări vor fi de format A4, iar textul va fi tehnoredactat pe imprimantă de calculator sau pe maşină de scris; în caz contrar corespondenţa se ataşează la dosarul cererii de brevet de invenţie, dar nu se ia în considerare la examinarea acesteia.
(8) Descrierea, revendicările şi, dacă este cazul, desenele modificate trebuie înregistrate la OSIM fie sub forma paginilor redactilografiate sau, după caz, a figurilor refăcute, fie sub forma modificată în întregime; toate paginile, inclusiv cele care conţin figurile, vor fi semnate de solicitant şi vor fi supuse procedurilor pe care le urmează cererea, cu condiţia îndeplinirii prevederilor art. 27 alin. (5) din lege.
(9) Dacă modificările aduse nu pot fi admise deoarece nu respectă prevederile art. 27 alin. (5) din lege, OSIM notifică acest lucru solicitantului, arătând că ele nu vor fi supuse procedurilor pe care le urmează cererea şi acordă un termen de răspuns.
(10) Dacă în urma analizării modificărilor aduse se constată că acestea îndeplinesc condiţiile prevederilor art. 27 alin. (5) din lege, se continuă procedura de examinare cu analizarea îndeplinirii condiţiilor de brevetabilitate, luându-se în considerare inclusiv modificările admise.
(11) Dacă solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat nu răspunde la notificarea prevăzută la alin. (4) sau alin. (8) ori nu aduce argumente care să susţină admiterea modificărilor, se consideră că prevederile art. 18 alin. (1) din lege nu sunt îndeplinite şi cererea de brevet se respinge sau, după caz, se admite în parte.

ARTICOLUL 38
Stadiul tehnicii

(1) În aplicarea prevederilor art. 10 alin. (2) şi (3) din lege, data de depozit a cererii de brevet de invenţie se interpretează, după caz, ca fiind dată de prioritate a cererii.
(2) În aplicarea prevederilor art. 10 alin. (2) din lege, cunoştinţe accesibile publicului înseamnă informaţiile la care publicul are acces, oriunde în lume, prin:
a) prezentarea pe diferite suporturi sau pe diferite canale informaţionale a unor documente de brevet ori a altor informaţii;
b) descrierea orală de informaţii care nu au fost supuse niciunei restricţii de confidenţialitate privind utilizarea sau diseminarea acestor informaţii.
(3) Data la care cunoştinţele conform prevederilor alin. (2) au devenit accesibile publicului trebuie să fie identificabilă.
(4) În cazul în care informaţiile disponibile conform prevederilor alin. (2) cuprind indicaţii privind numai luna dintr-un anumit an sau numai anul, se consideră că aceste informaţii au devenit accesibile publicului în ultima zi a lunii, respectiv în ultima zi a anului.
(5) Accesibil publicului în sensul prevederilor alin. (2) înseamnă şi faptul că documentul cuprinzând informaţiile sau prezentarea publică a acestora pe cale orală se află într-o bibliotecă publică cu acces neîngrădit.
(6) Prin public, în sensul prevederilor art. 10 alin. (2) din lege, se înţelege una sau mai multe persoane neconstrânse la confidenţialitate şi care ar putea difuza informaţii; publicul poate fi orice persoană şi nu neapărat o persoană de specialitate.
(7) Descrierea orală, în sensul prevederilor art. 10 alin. (2) din lege, poate consta într-o prezentare la o conferinţă, în emisiuni de radiodifuziune, în înregistrări pe echipamente pentru redarea sunetului, cum ar fi benzi, discuri sau altele asemenea.
(8) Informaţiile sunt considerate că au devenit accesibile publicului prin folosire, în sensul prevederilor art. 10 alin. (2) din lege, dacă la data relevantă orice persoană putea intra în posesia acestora prin expunere sau folosire. Dacă o persoană vinde unui terţ un obiect fără niciun fel de îngrădiri, restricţii sau obligaţii privind confidenţialitatea, atunci obiectul este considerat că a fost făcut accesibil publicului.
(9) Cunoştinţele care au devenit accesibile publicului pe cale orală, prin folosire sau în orice alt mod, sunt considerate ca făcând parte din stadiul tehnicii numai dacă sunt confirmate printr-un document care să le conţină şi care să demonstreze data la care au devenit accesibile publicului şi care reprezintă data relevantă a documentului.
(10) Prin conţinut al cererilor, în sensul prevederilor art. 10 alin. (3) din lege, se înţelege dezvăluirea invenţiei în descriere, revendicări şi desene, inclusiv stadiul tehnicii prezentat în mod explicit.
(11) De asemenea, fac parte din stadiul tehnicii şi cererile prevăzute la art. 31 alin. (6) şi (7), cu condiţia ca acestea să fie accesibile publicului conform prevederilor art. 23 din lege.
(12) Dacă o cerere de brevet de invenţie a fost respinsă sau retrasă înainte de publicarea ei, nu a servit ca bază pentru revendicarea unui drept de prioritate şi nu a lăsat să subziste drepturi, aceasta nu este considerată ca făcând parte din stadiul tehnicii.

ARTICOLUL 39
Unitatea invenţiei

(1) În aplicarea prevederilor art. 19 alin. (1) din lege, condiţia ca cererea de brevet de invenţie să se refere la o singură invenţie este îndeplinită dacă problema tehnică care stă la baza invenţiei revendicate este unitară şi toate caracteristicile sale tehnice esenţiale sunt necesare sau cel puţin adecvate pentru rezolvarea acestei probleme.
(2) În cazul în care în cererea de brevet de invenţie se revendică un grup de invenţii, condiţia prevăzută la art. 19 alin. (1) din lege privind unitatea invenţiei este îndeplinită numai dacă între aceste invenţii există o relaţie tehnică ce poartă asupra uneia sau mai multor caracteristici tehnice speciale identice ori corespondente; prin expresia caracteristici tehnice speciale se înţelege acele caracteristici tehnice care determină o contribuţie la stadiul tehnicii a fiecăreia dintre invenţiile revendicate, considerate ca un întreg.
(3) Determinarea existenţei unui singur concept inventiv general, în cazul unui grup de invenţii, trebuie efectuată independent de faptul că fiecare invenţie face obiectul unor revendicări distincte sau ca alternative în cadrul unei singure revendicări.
(4) Concept inventiv general, în interpretarea prevederilor alin. (3), poate consta în:
a) soluţii ale mai multor probleme tehnice, dacă, pe baza interdependenţei tehnice dintre acestea, ele se subsumează unei singure probleme generale unitare;
b) soluţii tehnice de sine stătătoare, dacă problema tehnică rezolvată este nouă sau, deşi nu este nouă, ea este rezolvată pentru prima dată;
c) soluţii tehnologice înrudite ale unei singure probleme tehnice;
d) efectul unitar pe care îl obţin mai multe invenţii; sau
e) revendicări de diverse categorii, dacă prezintă o relaţie tehnică de interdependenţă.
(5) În sensul prevederilor alin. (4), în aceeaşi cerere de brevet de invenţie va fi permisă oricare dintre următoarele combinaţii de revendicări independente de categorii diferite:
a) în plus faţă de o revendicare independentă pentru un produs dat, o revendicare independentă pentru un procedeu special adaptat pentru fabricarea produsului şi o revendicare independentă pentru utilizarea produsului respectiv;
b) în plus faţă de o revendicare independentă pentru un procedeu dat, o revendicare independentă pentru un dispozitiv sau un mijloc special conceput pentru aplicarea procedeului respectiv; sau
c) în plus faţă de o revendicare independentă pentru un produs dat, o revendicare independentă pentru un procedeu special adaptat pentru fabricarea produsului şi o revendicare independentă pentru un dispozitiv sau un mijloc special conceput pentru aplicarea procedeului.
(6) Lista combinaţiilor de revendicări independente prevăzută la alin. (5) nu este exhaustivă, fiind permise totuşi şi alte combinaţii, cu respectarea prevederilor alin. (2).
(7) În sensul prevederilor alin. (5), un procedeu este special adaptat pentru fabricarea produsului, dacă acel procedeu conduce în mod nemijlocit la obţinerea produsului revendicat; de asemenea, un dispozitiv sau un mijloc este special conceput pentru realizarea procedeului dacă dispozitivul ori mijlocul este adecvat realizării procedeului, existând şi o relaţie tehnică definită conform prevederilor alin. (2) între dispozitivul sau mijlocul revendicat şi procedeul revendicat.
(8) Dacă o cerere de brevet de invenţie nu îndeplineşte prevederile art. 19 alin. (1) din lege, ea este considerată neunitară şi pentru protecţia tuturor invenţiilor revendicate este necesară divizarea cererii.
(9) În aplicarea prevederilor art. 19 alin. (2) din lege, în cazul în care se constată ca cererea de brevet de invenţie este neunitară, OSIM notifică aceasta solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat, invitându-l să depună o opţiune scrisă privind divizarea cererii.
(10) Solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat are posibilitatea să divizeze cererea, depunând la OSIM câte o cerere de brevet de invenţie divizionară pentru fiecare invenţie sau grup de invenţii care respectă condiţia unităţii invenţiei.
(11) În aplicarea prevederilor art. 19 alin. (3) din lege, în cazul în care în cererea de brevet de invenţie iniţială au fost invocate priorităţi multiple, solicitantul trebuie să indice în fiecare cerere divizionară prioritatea corespunzătoare.
(12) Dacă în urma notificării prevăzute la alin. (9) solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat nu îşi exprimă opţiunea cu privire la divizarea cererii, OSIM examinează cererea de brevet, considerând că are ca obiect prima invenţie sau primul grup de invenţii revendicat care respectă condiţia unităţii.
(13) În cazul în care până la luarea unei hotărâri asupra cererii iniţiale solicitantul nu a depus cereri de brevet pentru invenţiile care nu respectă condiţia unităţii invenţiei, acestea rămân în descriere, fără să facă obiectul revendicărilor.
(14) În cazul în care solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat nu a depus cereri divizionare şi OSIM a examinat cererea de brevet având ca obiect prima invenţie sau primul grup de invenţii care îndeplineşte condiţia unităţii, pentru celelalte invenţii revendicate cuprinse în cererea iniţială, care este cerere de bază, se consideră ca nu a fost solicitată protecţia prin brevet.
(15) Lipsa unităţii unei cereri de brevet nu poate fi invocată în cadrul acţiunilor de revocare sau de anulare a unui brevet de invenţie, conform prevederilor art. 52 şi 54 din lege.

ARTICOLUL 40
Întocmirea şi publicarea raportului de documentare

(1) Raportul de documentare, potrivit prevederilor art. 24 din lege, furnizează atât solicitantului cererii de brevet de invenţie, cât şi terţilor, după publicarea sa, informaţii privitoare la stadiul tehnicii relevant faţă de invenţia din revendicările cererii.
(2) OSIM procedează la întocmirea şi publicarea raportului de documentare potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din lege, dacă solicitantul depune o cerere şi dovada de plată a taxei legale.
(3) Pentru ca OSIM să întocmească un raport de documentare pentru o cerere naţională până la expirarea unui termen de 10 luni de la data de depozit, solicitantul va depune cererea conform prevederilor alin. (2) în termen de maximum 3 luni de la data de depozit.
(4) În situaţia în care taxa pentru întocmirea şi publicarea raportului de documentare este inclusă în taxa de examinare, prin achitarea în termenul legal a acesteia se consideră a fi îndeplinite cerinţele prevăzute la alin. (2).
(5) Cererea de brevet poate fi supusă procedurii de întocmire şi publicare a raportului de documentare cu sau fără opinie scrisă dacă data solicitării în scris este până în luna a 20-a de la data de depozit a cererii sau de deschidere a fazei naţionale.
(6) Publicarea raportului de documentare potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din lege se face odată cu publicarea cererii, imediat după expirarea unui termen de 18 luni de la data de depozit a cererii sau ulterior publicării cererii.
(7) OSIM întocmeşte raportul de documentare pe baza depozitului naţional reglementar, constituit conform prevederilor art. 16 alin. (4) din lege.
(8) Solicitantul poate cere ca raportul de documentare să fie întocmit pe baza descrierii, revendicărilor şi, dacă este cazul, a desenelor modificate din proprie iniţiativă sau ca urmare a unei notificări OSIM, cu condiţia ca acestea să respecte prevederile art. 27 alin. (5) din lege.
(9) În situaţia prevăzută la alin. (7) solicitantul trebuie să achite şi taxa de publicare a modificărilor aduse la o cerere de brevet de invenţie dacă solicitarea efectuării raportului de documentare a fost făcută înainte de încheierea pregătirilor pentru publicarea cererii.
(10) OSIM notifică solicitantul că raportul de documentare nu poate fi întocmit în următoarele situaţii:
a) cererea de efectuare a raportului de documentare a fost depusă după termenul prevăzut la alin. (5);
b) taxa legală nu a fost plătită în cuantumul şi la termenele legale;
c) invenţia care face obiectul cererii de brevet de invenţie se încadrează în prevederile art. 9 sau ale art. 8 alin. (1) din lege ori nu respectă prevederile art. 18 sau ale art. 7 alin. (2) din lege;
d) OSIM a luat o hotărâre de respingere a cererii de brevet, a luat act de retragerea cererii sau a declarat cererea ca fiind considerată retrasă înainte de data solicitării raportului de documentare;
e) cererea de brevet se încadrează în prevederile art. 40 alin. (2) din lege;
f) sunt îndeplinite condiţiile legale pentru publicarea cererii conform prevederilor art. 23 alin. (4) din lege;
g) depozitul cererii nu produce efectele unui depozit naţional reglementar.
(11) În situaţia prevăzută la alin. (10) lit. a), d), e), f) şi g) taxa de întocmire a raportului de documentare se returnează.
(12) În situaţia prevăzută la alin. (10) lit. c) OSIM publică menţiunea faptului că raportul de documentare nu a putut fi întocmit.
(13) Dacă în procedura de întocmire a raportului de documentare se constată că cererea de brevet de invenţie conţine două sau mai multe invenţii care nu respectă condiţia de unitate a invenţiei, conform prevederilor art. 19 alin. (1) din lege, lipsa unităţii invenţiei se notifică şi se cere solicitantului:
a) să indice acea invenţie sau grup de invenţii din depozit pentru care raportul de documentare poate fi întocmit în baza taxei plătite; sau
b) plata taxei pentru întocmirea raportului de documentare şi pentru celelalte invenţii.
(14) Dacă în termenul acordat de OSIM solicitantul nu a transmis indicaţia prevăzută la alin. (13) lit. a) sau nu a plătit taxa prevăzută la alin. (13) lit. b), raportul de documentare se va întocmi pentru prima invenţie sau grup de invenţii unitar, revendicat.
(15) Raportul de documentare conform prevederilor art. 24 din lege se notifică solicitantului împreună cu copiile părţilor relevante din documentele citate, pe suport hârtie, pe suport magnetic sau, după caz, în formă electronică. În cazul copiilor pe suport hârtie se achită contravaloarea copiei.
(16) Dacă raportul de documentare este însoţit de o opinie scrisă, conform prevederilor art. 41 alin. (8), aceasta va fi notificată solicitantului, iar OSIM nu face publică opinia scrisă.
(17) Publicarea raportului de documentare se face după expirarea termenului de răspuns acordat în notificarea prevăzută la alin. (13).
(18) Publicarea raportului de documentare, conform prevederilor art. 24 din lege, se face prin punerea la dispoziţia publicului, la sediul OSIM, la data publicării în BOPI, a menţiunii întocmirii acestuia.
(19) În situaţia în care solicitantul, în urma raportului de documentare, transmite la OSIM revendicări modificate care se încadrează în prevederile art. 27 alin. (5) din lege, în cadrul procedurii de examinare de fond se întocmeşte un supliment al raportului de documentare pentru elementele noi introduse în revendicări.

ARTICOLUL 41
Conţinutul raportului de documentare

(1) În scopul determinării stadiului tehnicii relevant pentru o cerere de brevet de invenţie, OSIM stabileşte, pe baza revendicărilor, descrierii şi desenelor, documentele relevante care sunt citate într-un raport de documentare.
(2) În raportul de documentare se citează documentele din stadiul tehnicii definit conform prevederilor art. 38, accesibile la data întocmirii acestuia, care pot fi luate în considerare pentru aprecierea noutăţii şi a activităţii inventive, indicându-se, pentru fiecare citare, revendicarea din cererea de brevet de invenţie la care se referă; se indică gradul de relevanţă al acestora, folosindu-se simbolurile consacrate pe plan internaţional, precum şi, dacă este cazul, părţile relevante ale documentelor citate.
(3) Raportul de documentare nu trebuie să conţină niciun fel de aprecieri referitoare la îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor de brevetabilitate, în afara celor prevăzute la alin. (2).
(4) În raportul de documentare se înscriu indicii de clasificare internaţională a brevetelor de invenţie atribuiţi obiectului cererii de brevet de invenţie.
(5) În raportul de documentare se face distincţie între documentele citate, publicate înainte de data priorităţii revendicate, între data de prioritate şi data de depozit, la sau după data de depozit.
(6) Dacă în urma analizării cererii de brevet OSIM consideră că aceasta nu îndeplineşte condiţiile care să permită efectuarea unei documentări în stadiul tehnicii, pe baza tuturor sau numai a unor revendicări, fie declară că documentarea nu este posibilă, situaţie în care taxa nu se returnează, fie, după caz, întocmeşte un raport parţial de documentare; declaraţia şi raportul parţial vor fi luate în considerare în cadrul procedurilor ulterioare la care este supusă cererea de brevet de invenţie.
(7) Raportul de documentare, conform prevederilor art. 24 alin. (1) din lege, se comunică solicitantului într-un termen care să permită acestuia să răspundă până la încheierea pregătirilor în vederea publicării.
(8) Opinia scrisă conţine observaţii cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 18 din lege.
(9) Opinia scrisă care însoţeşte raportul de documentare, potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din lege, conţine o apreciere concisă cu privire la noutatea, activitatea inventivă şi aplicabilitatea industrială a fiecărei revendicări din cererea de brevet, precum şi explicaţii privind relevanţa documentelor citate şi raport faţă de revendicările corespunzătoare.
(10) La opinia scrisă solicitantul poate transmite punctul său de vedere însoţit, după caz, de modificarea cererii, cu respectarea prevederilor art. 27 alin. (5) din lege, până la încheierea pregătirilor în vederea publicării.

ARTICOLUL 42
Condiţii de începere a procedurii de examinare de fond

(1) Procedura de examinare de fond a cererilor de brevet începe numai după achitarea taxei corespunzătoare, în cuantumul şi la termenele stabilite de lege.
(2) Taxa de examinare a cererii de brevet de invenţie poate fi plătită în cuantumul legal, fără a se depăşi un termen de 3 luni de la solicitarea în scris a examinării, solicitare care poate fi făcută până în luna a 30-a de la data de depozit.
(3) Dacă taxa prevăzută la alin. (2) a fost plătită, examinarea de fond a cererii de brevet de invenţie va fi efectuată numai dacă a fost plătită şi taxa de publicare a cererii; în caz contrar se aplică prevederile art. 35 alin. (9).
(4) În cazul în care cererea de brevet de invenţie a fost publicată, orice persoană poate cere examinarea de fond şi poate plăti taxa, comunicând la OSIM numărul şi data de depozit ale cererii, precum şi numele solicitantului, OSIM notifică solicitantului faptul că taxa de examinare a fost achitată şi dă curs procedurii de examinare de fond a cererii.
(5) Dacă taxa de examinare a unei cereri naţionale se achită în 3 luni de la data de depozit a cererii, în cuantumul stabilit de lege, se consideră că taxa pentru întocmirea şi publicarea unui raport de documentare este inclusă în aceasta, iar publicarea raportului se va face odată cu publicarea cererii de brevet.
(6) În situaţia prevăzută la alin. (5), dacă solicitantul cere întocmirea şi publicarea unui raport de documentare şi plăteşte taxa legală, aceasta va fi returnată solicitantului.
(7) În situaţia în care se solicită efectuarea unui raport de documentare cu opinie scrisă privind brevetabilitatea şi se achită taxa legală corespunzătoare, taxa de examinare a cererii în termen de 18 luni de la data de depozit se va plăti în cuantum redus cu valoarea taxei de întocmire a raportului cu opinia scrisă.
(8) Examinarea de fond a cererii de brevet de invenţie va începe după:
a) primirea răspunsului solicitantului; sau
b) expirarea perioadei de răspuns la opinia scrisă transmisă şi va avea în vedere aprecierile din raportul de documentare.

ARTICOLUL 43
Procedura de examinare de fond

(1) OSIM efectuează examinarea de fond a cererilor, în ordinea datei de depozit, din fiecare domeniu de specialitate, sub condiţia plăţii taxei de examinare.
(2) Procedura de examinare de fond se consideră ca fiind începută dacă OSIM a transmis solicitantului cel puţin o notificare în conformitate cu prevederile art. 26 B lit. a), b) şi c) din lege.
(3) Orice notificare conform prevederilor alin. (2) va conţine motivele de limitare sau de respingere a brevetului şi temeiul lor legal.
(4) În cazul notificărilor referitoare la îndeplinirea condiţiilor de brevetabilitate în sensul prevederilor art. 26 B lit. c) din lege, OSIM transmite solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat, odată cu notificarea, şi copia părţii din documentul pertinent la care se face referire concretă în conţinutul notificării.
(5) La cerere şi cu plata taxei corespunzătoare, OSIM transmite solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat copii ale materialului documentar in extenso conform prevederilor alin. (4), sau ale documentelor din referinţele bibliografice indicate de acesta.
(6) Examinarea va avea în vedere modificările transmise ca urmare a notificării prevăzute la alin. (2) şi care respectă prevederile art. 27 alin. (5) din lege.
(7) În aplicarea prevederilor art. 26 B din lege, examinarea de fond a unei cereri de brevet va urmări în ordine succesivă îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 7 alin. (1) din lege, astfel:
a) existenţa unei invenţii aparţinând oricărui domeniu tehnologic;
b) dacă invenţia este susceptibilă de aplicare industrială;
c) dacă invenţia este nouă;
d) dacă invenţia implică o activitate inventivă.
(8) În aplicarea prevederilor alin. (7), invenţia trebuie să aibă caracter tehnic şi să poată fi realizată de o persoană de specialitate, potrivit prevederilor art. 18 alin. (1) sau (2) din lege.
(9) Caracterul tehnic al unei invenţii, potrivit prevederilor alin. (8), poate fi dat de faptul că invenţia:
a) se referă la un domeniu tehnic, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) lit. b);
b) se referă la o problemă tehnică, potrivit prevederilor art. 16 alin. (1) lit. d);
c) prezintă cel puţin o caracteristică tehnică esenţială care să definească în revendicări obiectul pentru care se solicită protecţie.
(10) Obiectul unei cereri de brevet îndeplineşte condiţia prevăzută la alin. (7) lit. a) dacă, considerat în sine, nu este exclus de la brevetare în înţelesul prevederilor art. (8) alin. (1) din lege şi dacă, indiferent de forma sau tipul revendicărilor cererii de brevet, el prezintă un caracter tehnic conform prevederilor alin. (9).

ARTICOLUL 44
Excluderile şi excepţiile de la brevetare

(1) În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (2) din lege, obiectele sau activităţile revendicate în cererea de brevet sunt brevetabile dacă au un caracter tehnic, potrivit prevederilor art. 43 alin. (8).
(2) În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. a) din lege:
a) descoperirea în sine a unei substanţe sau a unui obiect aflat liber în natură ori simpla descoperire a unei noi proprietăţi a unui material cunoscut nu este brevetabilă;
b) o teorie ştiinţifică în sine, precum şi o teorie care explică sau fundamentează practici executate empiric anterior nu sunt brevetabile;
c) metodele matematice sunt considerate cazuri particulare ale metodelor în exercitarea de activităţi mentale, conform prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c) din lege.
(3) Creaţia estetică, în sensul prevederilor art. 8 alin. (1) lit. b) din lege, se referă prin definiţie la un produs care nu prezintă caracteristici tehnice. Efectul estetic în sine nu este brevetabil nici ca produs, nici ca procedeu.
(4) Totuşi, sunt brevetabile mijloacele tehnice, produsele sau procedeele de obţinere a unui efect estetic.
(5) În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c) din lege, nu sunt considerate invenţii în sensul prevederilor art. 7 din lege, în special, planurile de construcţie, tiparele pentru confecţionarea articolelor de îmbrăcăminte, metodele de instruire pentru oameni sau animale, partiturile muzicale, sistemele de stenodactilografie, sistemele de contabilitate, de finanţare, de conducere a afacerilor, de reclamă, regulile pentru practicarea diferitelor jocuri, simpla posologie a unui medicament şi altele asemenea.
(6) În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. d) din lege, prezentarea de informaţii în sine, caracterizată numai prin conţinutul acestora, nu este brevetabilă, dar purtătorul de informaţii sau procedeul de transmitere a acestora poate fi brevetabil.
(7) În aplicarea prevederilor art. 8 alin. (1) lit. c) din lege, programele de calculator în sine nu sunt considerate invenţii în sensul prevederilor art. 7 alin. (1) din lege.
(8) Totuşi, sunt brevetabile invenţiile a căror realizare implică utilizarea unui calculator, a unei reţele de calculatoare sau a altor aparate programabile, în care, la prima vedere, una sau mai multe caracteristici ale invenţiei revendicate este/sunt realizată/realizate, în tot sau în parte, cu ajutorul unuia sau mai multor programe de calculator.
(9) În cazul în care un program de calculator, care constituie obiectul invenţiei, rulează sau este încărcat pe un calculator, determină ori este în măsură să determine un efect tehnic ulterior care reprezintă mai mult decât simpla interacţiune fizică normală între program şi calculatorul pe care este executat, invenţia este brevetabilă.
(10) Invenţiile din domeniul programelor de calculator sunt considerate că aparţin unui domeniu tehnologic şi pentru a fi brevetabile trebuie să îndeplinească condiţiile de brevetabilitate prevăzute la art. 7 din lege şi la art. 47 alin. (11)-(13).
(11) Invenţiile din domeniul programelor de calculator, conform prevederilor alin. (10), pot avea ca obiect un produs sau un procedeu.
(12) În sensul prevederilor alin. (11), produsul poate fi un calculator programat, o reţea de calculatoare programate sau de alte aparate, iar procedeul poate fi realizat cu ajutorul unui astfel de calculator, unei reţele de calculatoare ori de aparate prin executarea unuia sau a mai multor programe de calculator.
(13) În sensul prevederilor alin. (7)-(12), produsul poate fi sub forma unui program de calculator.
(14) În sensul prevederilor art. 9 alin (2) din lege, poate fi acordat brevet pentru invenţii având ca obiect:
a) produse, în special substanţe sau compoziţii, pentru utilizare în oricare dintre metodele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) din lege;
b) instrumente sau aparate chirurgicale, terapeutice ori de diagnosticare utilizate în metodele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) din lege;
c) metodele prevăzute la art. 9 alin. (1) lit. d) din lege, practicate pe corpul uman sau animal, care nu este viu.
(15) În aplicarea dispoziţiilor art. 9 alin. (1) lit. a) din lege, cu referire la invenţiile biotehnologice se au în vedere excepţiile de la brevetabilitate prevăzute la art. 71 şi 72.

ARTICOLUL 45
Noutatea invenţiei

(1) Noutatea, în sensul prevederilor art. 10 din lege, se determină în raport cu conţinutul revendicărilor pe baza caracteristicilor esenţiale necesare pentru definirea invenţiei revendicate şi cu stadiul tehnicii definit la art. 38.
(2) În aplicarea alin. (1), la determinarea noutăţii problema tehnică pe care o rezolvă invenţia nu este luată în considerare.
(3) În aplicarea prevederilor alin. (1), la determinarea noutăţii se va lua în considerare, de regulă, un singur document din stadiul tehnicii, şi anume, cel considerat a fi cel mai apropiat de invenţia revendicată. În acest sens, nu vor fi permise combinarea a două elemente separate aparţinând stadiului tehnicii şi nici combinarea a două elemente separate din două variante diferite descrise în cadrul aceluiaşi document, decât dacă această combinare a fost în mod explicit sugerată.
(4) Totuşi, dacă documentul conform prevederilor alin. (3), denumit document primar, se referă în mod explicit la un alt document accesibil publicului la data publicării documentului primar, acesta din urmă se consideră a fi încorporat în documentul primar.
(5) În cazul unei cereri care respectă condiţia unităţii, pentru fiecare invenţie din grupul prevăzut la art. 19 alin. (1) din lege se aplică prevederile alin. (3) şi (4).
(6) La determinarea noutăţii, un document anterior va fi luat în considerare în raport de data sa relevantă, care este fie data sa de publicare, în cazul unui document publicat anterior, fie data de depozit sau, după caz, data de prioritate, în cazul documentelor conform prevederilor art. 10 alin. (3) din lege.
(7) Sunt considerate documente relevante şi sunt analizate în raportul de examinare prevăzut la art. 50 acele documente din stadiul tehnicii al căror conţinut acoperă, parţial sau total, obiectul protecţiei solicitate.
(8) Examinarea noutăţii se face prin compararea caracteristicilor din revendicări cu cele din documentul conform prevederilor alin. (3) şi care a fost selectat în acest scop în raportul de examinare.
(9) Se consideră că invenţia revendicată îndeplineşte condiţia noutăţii dacă diferă prin cel puţin o caracteristică tehnică esenţială de soluţia tehnică din documentul selectat, conform prevederilor alin. (8).
(10) Sunt considerate caracteristici tehnice esenţiale, conform prevederilor alin. (9), toate acele caracteristici care definesc invenţia revendicată, în măsura în care nu sunt subînţelese de termenii generici utilizaţi.
(11) Invenţia revendicată este nouă şi dacă se referă la:
a) un exemplu specific, iar documentul din stadiul tehnicii are în vedere o dezvăluire generală care include exemplul specific; sau
b) un subdomeniu selectat dintr-un domeniu dezvăluit într-un document din stadiul tehnicii, cu condiţia ca subdomeniul să fie îngust, să nu fie apropiat de valori cunoscute şi să aibă un efect tehnic diferit; sau
c) un element sau un număr limitat de elemente, selectate dintr-o clasă mai largă, cunoscută.
(12) O invenţie conform unei revendicări generice nu prezintă noutate dacă documentul din stadiul tehnicii cuprinde un exemplu specific, iar revendicarea respectivă se referă la o dezvăluire generală care include şi acel exemplu specific.
(13) La examinarea noutăţii nu se iau în considerare echivalentele tehnice ale caracteristicilor invenţiei revendicate.

ARTICOLUL 46
Divulgarea neopozabilă a invenţiei

(1) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din lege, constituie abuz evident împotriva persoanelor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a) din lege divulgarea invenţiei de către un terţ:
a) care a sustras invenţia de la oricare dintre aceste persoane; sau
b) căruia inventatorul i-a comunicat-o sub condiţia ca acesta să nu o facă publică.
(2) Abuzul, în înţelesul prevederilor alin. (1), trebuie să fie cu intenţie şi poate fi invocat de solicitant, chiar dacă abuzul nu s-a produs cu privire la acesta, ci s-a produs în raport cu inventatorul care a cedat drepturile sale asupra invenţiei sau în raport cu primul solicitant care a cedat drepturile.
(3) În aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) şi alin. (2) din lege, cererea de brevet de invenţie se va înregistra în maximum 6 luni de la data expunerii invenţiei în expoziţie în condiţiile prevăzute la art. 27.

ARTICOLUL 47
Activitatea inventivă a invenţiei

(1) În aplicarea prevederilor art. 12 din lege, activitatea inventivă a unei invenţii se apreciază în raport cu problema tehnică pe care ea o rezolvă şi cu invenţia revendicată luată ca un tot, prin compararea acesteia cu stadiul tehnicii definit conform art. 10 alin. (2) din lege şi art. 38. Analiza activităţii inventive se face numai pentru revendicările care îndeplinesc condiţia de noutate.
(2) Invenţia revendicată, luată ca un tot, este considerată ca fiind evidentă în sensul prevederilor art. 12 alin. (1) din lege dacă, plecând de la una sau mai multe caracteristici ale stadiului tehnicii, utilizarea cunoştinţelor generale ale persoanei de specialitate în domeniu ar fi permis acesteia, la data de depozit sau, după caz, de prioritate a cererii, să ajungă la invenţia revendicată.
(3) Persoana de specialitate în domeniu, în sensul prevederilor alin. (2), reprezintă persoana considerată a avea acces la întregul stadiu al tehnicii, având aptitudini obişnuite şi cunoştinţe generale în domeniul tehnicii în care se pune problema tehnică rezolvată în invenţie la data relevantă.
(4) Pentru aprecierea activităţii inventive, se pot combina în sistem mozaic fie mai multe documente, fie părţi din mai multe documente, fie părţi diferite ale aceluiaşi document aparţinând stadiului tehnicii şi compararea lor cu invenţia revendicată, cu condiţia ca această combinaţie să fie evidentă pentru o persoană de specialitate.
(5) Aprecierea activităţii inventive se poate efectua, prin abordarea de tip problemă-soluţie, luându-se în considerare stadiul tehnicii cel mai apropiat.
(6) Pentru aprecierea activităţii inventive prin abordarea de tip problemă-soluţie, potrivit prevederilor alin. (5), se efectuează următoarele etape:
a) determinarea stadiului tehnicii cel mai apropiat;
b) stabilirea problemei tehnice obiective de rezolvat;
c) aprecierea măsurii în care invenţia revendicată, pornind de la stadiul tehnicii cel mai apropiat şi de la problema tehnică obiectivă, ar fi fost evidentă pentru persoana de specialitate în domeniu la data relevantă.
(7) Stadiul tehnicii cel mai apropiat, conform prevederilor alin. (6), este acea combinaţie de caracteristici care este dezvăluită într-o singură referinţă a stadiului tehnicii şi constituie cea mai bună bază pentru aprecierea evidenţei.
(8) Problema tehnică obiectivă de rezolvat, conform prevederilor alin. (6) lit. b), reprezintă obiectivul propus de a modifica sau de a adapta stadiul tehnicii cel mai apropiat pentru a obţine efectele tehnice pe care invenţia le are faţă de acest stadiu al tehnicii. Ea poate fi diferită de problema tehnică prezentată de solicitant în descrierea cererii conform prevederilor art. 16 alin. (1) lit. d), dacă stadiul tehnicii determinat de oficiu în procedura de examinare impune modificarea în sensul obiectivării sale.
(9) În aplicarea prevederilor alin. (1), se consideră că o invenţie implică o activitate inventivă dacă se află, în special, în una dintre situaţiile următoare:
a) folosirea neevidentă de mijloace cunoscute, într-un alt scop şi cu obţinerea unor efecte noi, surprinzătoare;
b) o nouă utilizare a unui dispozitiv ori a unui material cunoscut care elimină dificultăţi tehnice imposibil de depăşit în mod cunoscut;
c) o combinaţie de caracteristici noi sau cunoscute realizată în aşa fel încât acestea să îşi potenţeze reciproc efectele şi să se obţină un rezultat tehnic nou;
d) o selecţie, în cadrul unui procedeu, a acelor parametri tehnici cuprinşi într-un interval cunoscut care produc efecte neaşteptate asupra desfăşurării procedeului ori asupra proprietăţilor produsului obţinut;
e) o selecţie, în cadrul unui grup foarte larg de compuşi ori de combinaţii chimice cunoscute, a acelora care prezintă avantaje neaşteptate;
f) folosirea mijloacelor tehnice ale invenţiei revendicate pentru rezolvarea problemei tehnice pe altă cale decât cea care rezultă din documentele din stadiul tehnicii analizate de persoana de specialitate.
(10) În aplicarea prevederilor alin. (2), se consideră că o invenţie nu implică o activitate inventivă dacă se află, în special, în una dintre situaţiile următoare:
a) invenţia reprezintă cel puţin una dintre soluţiile posibile, care decurge în mod evident pentru o persoană de specialitate în domeniu, pentru completarea unei lacune existente în stadiul tehnicii;
b) invenţia nu diferă de stadiul cunoscut al tehnicii decât prin utilizarea unor mijloace echivalente mecanice, electrice sau chimice bine cunoscute;
c) invenţia constă doar într-o nouă utilizare folosind proprietăţile cunoscute ale unui mijloc cunoscut;
d) invenţia constă într-o înlocuire, într-un dispozitiv cunoscut, a unui material cu un alt material recent descoperit şi ale cărui proprietăţi îl fac adecvat pentru această utilizare, denumită înlocuire analoagă;
e) invenţia constă doar în utilizarea unei tehnici cunoscute într-o situaţie similară, denumită utilizare analoagă;
f) invenţia constă în juxtapunerea ori asocierea unor dispozitive sau procedee cunoscute, fiecare funcţionând ori desfăşurându-se în modul cunoscut, fără a rezulta o interdependenţă între acestea;
g) invenţia constă doar în alegerea unei soluţii dintr-un anumit număr de posibilităţi adecvate;
h) invenţia constă în alegerea anumitor dimensiuni, intervale de temperatură sau parametri dintr-un domeniu limitat, care ar fi putut fi obţinuţi prin încercări succesive sau prin folosirea metodelor cunoscute de proiectare;
i) invenţia se obţine doar printr-o simplă extrapolare rezultată în mod direct din stadiul tehnicii.
(11) Pentru invenţiile din domeniul programelor de calculator se consideră îndeplinită condiţia activităţii inventive, conform prevederilor art. 12 din lege, dacă invenţia are o contribuţie tehnică, prin aceasta înţelegându-se un aport la stadiul tehnicii într-un domeniu tehnic.
(12) Contribuţia tehnică se determină prin luarea în considerare a diferenţei dintre invenţia revendicată, considerată ca un tot, şi stadiul tehnicii definit la art. 10 alin. (2) din lege şi la art. 38 din prezentul regulament.
(13) În aplicarea prevederilor alin. (12), invenţia revendicată poate cuprinde elemente care conţin, pe lângă caracteristici tehnice, şi caracteristici netehnice.

ARTICOLUL 48
Aplicabilitatea industrială a invenţiei

(1) În aplicarea prevederilor art. 13 din lege, o invenţie este susceptibilă de aplicare industrială dacă prezintă utilitate tehnică sau este în mod obiectiv realizabilă.
(2) Nu este susceptibilă de aplicare industrială invenţia revendicată având ca obiect un dispozitiv sau un procedeu a cărui funcţionare, respectiv utilizare, este în mod evident contrară legilor fizicii, aşa cum este cazul mecanismelor de tip perpetuum mobile.
(3) În aplicarea prevederilor alin. (2), în situaţia în care revendicările cererii de brevet având ca obiect un astfel de dispozitiv specific funcţiei pe care se pretinde că o îndeplineşte, cât şi construcţia acestuia, se apreciază că invenţia nu este susceptibilă de aplicare industrială.
(4) Totuşi, în situaţia în care dispozitivul prevăzut la alin. (2) este revendicat ca un produs având o anumită construcţie, se pot ridica obiecţii în legătură cu insuficienta dezvăluire a invenţiei, în sensul prevăzut la art. 18 alin. (1) din lege.
(5) Aplicabilitatea industrială a unei invenţii se prezumă, cu excepţia situaţiilor în care utilizarea ei tehnică nu transpare şi este necesară indicarea în mod explicit.

ARTICOLUL 49
Notificările OSIM

(1) Notificările prevăzute în procedurile legale în faţa OSIM se prezintă fie sub forma unui document original, semnat, ştampilat şi înregistrat, fie a unei copii a acestuia, conformă cu originalul. Copiile documentelor care provin chiar de la părţi nu necesită o astfel de certificare.
(2) Notificările se transmit fie:
a) prin poştă;
b) prin mijloace tehnice de comunicaţie;
c) prin remitere la sediul OSIM;
d) prin publicare.
(3) Transmiterea notificărilor potrivit prevederilor alin. (1) se face după cum urmează:
a) în situaţia în care solicitantul cererii de brevet de invenţie nu este acelaşi cu inventatorul şi nu a fost desemnat un mandatar, notificarea se adresează exclusiv solicitantului;
b) în situaţia în care solicitantul a desemnat un mandatar, notificarea se adresează exclusiv acestuia.
(4) Hotărârile, precum şi documentele stabilite prin ordin al directorului general al OSIM se notifică prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire; celelalte notificări se comunică prin scrisoare recomandată.
(5) Notificările transmise prin poştă se consideră că au fost remise destinatarului în termenul prevăzut la art. 3 alin. (5).
(6) Notificarea poate fi înmânată la sediul OSIM direct destinatarului, care confirmă primirea sub semnătură pe copia documentului care rămâne la OSIM. Prin acest mod de transmitere pot fi înmânate destinatarului şi minutele încheiate cu examinatorul la sediul OSIM, validate prin semnăturile părţilor şi înregistrate.
(7) În cazul în care adresa destinatarului nu poate fi cunoscută sau notificarea nu poate fi remisă destinatarului nici chiar după a doua încercare din partea OSIM, se poate proceda la publicarea notificării.
Directorul general al OSIM dispune prin acelaşi ordin ca la alin. (4) modalităţile de publicare, precum şi momentul de la care curge termenul de o lună, la expirarea căruia documentul se consideră a fi fost notificat.
(8) Notificarea îşi produce efectele chiar dacă destinatarul refuză să accepte documentul de notificat sau să recunoască primirea acestuia.
(9) În aplicarea prevederilor alin. (3) lit. b), în cazul în care pentru o singură parte interesată au fost desemnaţi mai mulţi mandatari, este suficient dacă notificarea este adresată unuia dintre aceştia, iar în cazul în care mai multe părţi interesate au un mandatar autorizat comun, este suficient ca notificarea să fie adresată mandatarului autorizat comun.
(10) În notificările transmise solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat, OSIM indică termenul de răspuns; solicitantul, pentru motive justificate, poate solicita prelungirea termenului de răspuns în condiţiile prevederilor art. 3 alin. (8).
(11) OSIM nu poate lua hotărâri înainte de expirarea termenului acordat pentru răspuns.
(12) Dacă în termenul fixat solicitantul sau, după caz, mandatarul autorizat nu a răspuns şi nici nu a cerut o prelungire a termenului de răspuns, decizia privind cererea de brevet se ia de către OSIM pe baza documentelor existente.
(13) În situaţia în care în urma examinării de fond a unei cereri de brevet se constată că invenţia având ca obiect un produs, conform prevederilor art. 12, nu implică o activitate inventivă în sensul prevederilor art. 12 din lege, OSIM nu poate lua o hotărâre de respingere a cererii înainte de a se fi transmis solicitantului o notificare privind posibilitatea transformării cererii de brevet de invenţie în cerere de model de utilitate şi de a fi trecut termenul de răspuns la această notificare.

ARTICOLUL 50
Raportul de examinare a cererii de brevet

(1) Raportul de examinare a cererii de brevet potrivit prevederilor art. 28 alin. (1) din lege este actul cu care se încheie procedura de examinare a unei cereri de brevet, în conformitate cu prevederile art. 26 din lege, şi este întocmit şi semnat de examinatorul care instrumentează dosarul cererii.
(2) Raportul de examinare potrivit prevederilor alin. (1) conţine:
a) menţionarea datelor bibliografice ale cererii de brevet publicate;
b) o succintă prezentare a obiectului sau obiectelor cererii;
c) menţionarea procedurilor la care a fost supusă cererea ca urmare a achitării taxelor;
d) analiza invenţiei din punctul de vedere al suficienţei dezvăluirii în cererea de brevet, al apartenenţei la categoriile excluse sau exceptate de la brevetare, urmată, după caz, de analiza îndeplinirii condiţiilor de brevetabilitate pe baza documentelor relevante selectate din stadiul tehnicii;
e) propunerea examinatorului adresată comisiei de examinare privind acordarea brevetului de invenţie sau respingerea cererii de brevet, cu invocarea motivelor de drept care stau la baza acesteia.

SECŢIUNEA a 4-a
Comisia de examinare

ARTICOLUL 51
Competenţa comisiei de examinare. Componenţă şi hotărâri

(1) În procedura de examinare a cererii de brevet de invenţie examinatorul de stat în domeniul proprietăţii industriale redactează raportul de examinare, conform prevederilor art. 50, pe baza căruia o comisie de examinare de specialitate din cadrul OSIM ia hotărârea de acordare a brevetului de invenţie sau de respingere a cererii, potrivit prevederilor art. 28 alin (1) din lege; Comisia de examinare ia act de retragerea cererii de brevet de invenţie în cazul în care solicitantul cere retragerea în scris sau declară ca fiind considerate retrase cererile de brevet aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. 28 alin. (4) din lege.
(2) Comisiile de examinare de specialitate din cadrul OSIM sunt constituite pe domenii tehnice sau pe procedură de examinare.
(3) Comisia de examinare este formată din:
a) preşedinte, desemnat de directorul general al OSIM;
b) examinatorul de stat în domeniul proprietăţii industriale, care a efectuat examinarea cererii şi a redactat raportul de examinare;
c) un al doilea examinator, desemnat de preşedinte.
Pentru invenţii de complexitate deosebită, comisia de examinare poate fi extinsă, la propunerea preşedintelui, cu încă 2 examinatori.
(4) După încheierea procedurii de examinare de fond a cererii de brevet, OSIM notifică solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat că urmează să ia hotărârea de acordare a brevetului de invenţie şi să i-o comunice, iar în scopul eliberării brevetului, trebuie să plătească taxa pentru publicarea, tipărirea şi eliberarea brevetului, în termenul prevăzut de lege. Notificarea este însoţită de documentaţia conţinând descrierea, revendicările şi desenele, pe baza căreia comisia de examinare va hotărî acordarea brevetului.
(5) Până la luarea hotărârii, în termenul acordat de OSIM, solicitantul poate cere în scris la OSIM eliminarea unor eventuale erori materiale sau alte modificări ale documentaţiei.
(6) În cazul în care comisia de examinare nu este de acord cu modificările sau cu corecturile prevăzute la alin (5), solicitantului i se va acorda un nou termen pentru transmiterea observaţiilor sale. În lipsa răspunsului acestuia, în termenul acordat, hotărârea de acordare va fi luată pe baza ultimei forme a documentaţiei transmise la solicitant sau, după caz, la mandatarul autorizat.
(7) Operarea oricăror modificări solicitate după comunicarea hotărârii de acordare se va face doar pe calea contestării acesteia, conform prevederilor art. 51 din lege, şi cu plata taxei legale.
(8) Hotărârile luate de comisia de examinare se motivează şi se înscriu în Registrul comisiilor de examinare din serviciul de specialitate, precum şi în Registrul naţional al cererilor de brevet depuse; în aceleaşi registre se înscriu şi menţiunile privind cererile de brevet de invenţie retrase de către solicitant sau menţiunile privind declararea cererilor ca fiind considerate retrase.
(9) Hotărârile luate de comisiile de examinare, precum şi menţiunile prevăzute la alin. (8) se comunică solicitantului sau, după caz, mandatarului autorizat, în termen de o lună de la data luării hotărârii ori de la data la care s-a luat act de retragerea cererii sau la care cererea a fost declarată ca fiind considerată retrasă.
(10) Pentru toate cererile de brevet pentru care a fost plătită taxa de publicare, tipărire şi eliberare a brevetului, menţiunea hotărârii de acordare a brevetului de invenţie se publică în primul număr al BOPI ce urmează după expirarea termenului legal pentru introducerea unei contestaţii. De asemenea, menţiunile privind hotărârile de respingere a cererii de brevet se publică în primul număr al BOPI ce urmează după expirarea termenului legal pentru introducerea unei contestaţii.
(11) În cazul depunerii unei contestaţii, publicarea menţiunii hotărârii conform prevederilor alin. (10) se face în termenul de o lună de la data la care a fost comunicată contestaţia.
(12) Publicarea menţiunii hotărârii de acordare conform prevederilor alin. (10) se poate efectua înainte de termenul prevăzut la art. 28 alin. (6) din lege, cu condiţia achitării taxei de publicare, tipărire şi eliberare a brevetului, dar nu mai devreme de o lună de la data comunicării hotărârii.
(13) Invenţiile pentru care a fost acordat brevet se publică prin punerea la dispoziţia publicului, la sediul OSIM, a descrierii, revendicărilor şi desenelor începând de la data publicării în BOPI a menţiunilor privind hotărârile de acordare, conform prevederilor alin. (10) şi (11).
(14) În aplicarea prevederilor art. 28 alin (9) din lege, efectul legal al brevetului de invenţie, conform prevederilor art. 32 din lege, se produce de la data publicării hotărârii de acordare în BOPI. Termenul de revocare a brevetului conform prevederilor art. 52 din lege începe să curgă de la publicarea menţiunii hotărârii de acordare. În aplicarea aceluiaşi articol, hotărârea de respingere a cererii de brevet produce efecte de la data publicării în BOPI.

ARTICOLUL 52
Suspendarea procedurilor în faţa OSIM

(1) În aplicarea prevederilor art. 28 alin. (11) din lege, succesorul în drepturi al solicitantului sau, după caz, mandatarul autorizat trebuie:
a) să depună la OSIM o cerere în care să solicite în mod expres suspendarea procedurii în care se află cererea de brevet de invenţie;
b) să achite o taxă de prelungire a termenului de procedură; şi
c) să depună la OSIM copii certificate de pe documentele care justifică cererea de suspendare.
(2) Reluarea procedurii se face la cererea expresă a succesorului în drepturi sau, după caz, a mandatarului autorizat, înregistrată la OSIM, la care se anexează documentele care atestă calitatea de succesor în drepturi; OSIM notifică părţilor interesate data la care se reiau procedurile.
(3) În situaţia suspendării datorate decesului mandatarului autorizat şi numirii unui nou mandatar, OSIM va relua procedurile numai după ce acesta depune procura de reprezentare a solicitantului; în caz contrar, cererea de brevet de invenţie se respinge sau, după caz, procedurile sunt reluate considerând că solicitantul nu este reprezentat de mandatar.
(4) În situaţia prevăzută la art. 28 alin. (12) din lege, OSIM notifică părţii interesate data de la care procedura este suspendată.
(5) În vederea reluării procedurii suspendate, conform prevederilor alin. (4), dacă sunt aplicabile prevederile art. 66 alin. (1) din lege, partea interesată trebuie:
a) să solicite reluarea procedurii în termen de 30 de zile de la data la care aceasta a rămas definitivă şi irevocabilă;
b) să plătească taxa privind înregistrarea de modificări cu privire la situaţia juridică a brevetului.
(6) În vederea reluării procedurii suspendate, conform prevederilor alin. (4), dacă sunt aplicate prevederile art. 66 alin. (2) din lege, partea interesată trebuie:
a) să comunice la OSIM hotărârea judecătorească în termen de 3 luni de la data la care aceasta a rămas definitivă şi irevocabilă, învestită cu formula executorie de către instanţă;
b) să comunice în scris la OSIM în acelaşi termen opţiunea sa cu privire la alegerea uneia dintre variantele cuprinse în prevederile art. 66 alin. (2) lit. a)-c) din lege.
(7) În cazul în care din comunicarea făcută conform prevederilor alin. (6) lit. b) reiese că persoana căreia i-a fost recunoscut dreptul la brevet doreşte să continue procedura în locul solicitantului, conform prevederilor art. 66 alin. (2) lit. a) din lege, şi plăteşte taxa privind înregistrarea de modificări cu privire la regimul juridic al cererii de brevet de invenţie, OSIM publică în BOPI menţiunea modificării persoanei îndreptăţite la eliberarea brevetului.
(8) În situaţia în care din comunicarea făcută conform prevederilor alin. (6) lit. b) reiese că persoana căreia i-a fost recunoscut dreptul la brevet va depune o nouă cerere de brevet pentru invenţia pentru care i-a fost recunoscut dreptul, conform prevederilor art. 66 alin. (2) lit. b) din lege, cererea trebuie:
a) să fie făcută în cadrul termenului prevăzut la alin. (6) lit. a);
b) să cuprindă o referire în limba română la cererea iniţială sau să cuprindă descrierea, revendicările şi desenele invenţiei pentru care i-a fost recunoscut dreptul la brevet;
c) să fie însoţită de dovada plăţii taxei legale;
d) să fie însoţită de o copie a hotărârii judecătoreşti definitive şi irevocabile.
(9) Data de depozit a cererii de brevet de invenţie prevăzute la alin. (8) este aceeaşi cu data de depozit a cererii iniţiale şi noua cerere beneficiază de dreptul de prioritate revendicat în cererea iniţială.
(10) După îndeplinirea prevederilor alin. (8), OSIM declară că cererea iniţială este considerată ca fiind retrasă începând cu data de depozit.
(11) În cazul în care din comunicarea făcută conform prevederilor alin. (6) lit. b) reiese că persoana căreia i s-a recunoscut dreptul la brevet solicită respingerea cererii iniţiale, conform prevederilor art. 66 alin. (2) lit. c) din lege, şi este îndeplinită cerinţa prevăzută la alin. (6) lit. a), OSIM ia hotărârea de respingere a cererii iniţiale, publică menţiunea acesteia în BOPI şi comunică hotărârea părţilor interesate.
(12) Suspendarea procedurii nu poate interveni înainte de publicarea cererii de brevet de invenţie conform prevederilor art. 23 alin. (1)-(5) din lege.

ARTICOLUL 53
Repunerea în situaţia anterioară

(1) Atunci când solicitantul sau titularul nu s-a încadrat într-un termen pentru o acţiune într-o procedură în faţa OSIM având ca efect pierderea drepturilor cu privire la cererea de brevet sau la brevetul de invenţie, OSIM îl poate repune în situaţia anterioară, la cererea acestuia, într-un termen de două luni de la încetarea cauzei, dar nu mai mult de un an de la expirarea termenului nerespectat, cu condiţia îndeplinirii cumulative a următoarelor cerinţe:
a) solicitantul, titularul sau, după caz, mandatarul autorizat cere în mod expres repunerea în situaţia anterioară;
b) cererea este formulată în termen;
c) cererea este motivată; şi
d) taxa legală plătită odată cu înregistrarea cererii este cea prevăzută la art. 44 alin. (4) din lege.
(2) Dispoziţiile art. 44 alin. (4) din lege se aplică cererilor conform prevederilor art. 28 alin. (4) lit. b) din lege, pentru care forma descrierii şi desenelor a fost admisă în concordanţă cu conţinutul revendicărilor admise şi termenul prevăzut la art. 28 alin. (2) lit. e) din lege nu a expirat.
(3) Cererea depusă conform prevederilor alin. (1) lit. a) nu poate fi respinsă, în tot sau în parte, înainte ca OSIM să notifice solicitantului, titularului sau, după caz, mandatarului autorizat motivele respingerii şi de a i se acorda un termen de maximum două luni pentru a trimite observaţiile sale.
(4) OSIM hotărăşte respingerea cererii de repunere în situaţia anterioară, dacă aceasta se referă la una dintre situaţiile prevăzute la art. 44 alin. (2) şi (3) din lege, precum şi la art. 20 alin. (7) din lege.
(5) Hotărârea de admitere sau de respingere a cererii de repunere în situaţia anterioară se comunică solicitantului, titularului sau, după caz, mandatarului autorizat.

ARTICOLUL 54
Revocarea din oficiu

(1) Hotărârile comisiei de examinare, privind cererile de brevet de invenţie pot fi revocate din oficiu, în temeiul art. 29 alin. (1) din lege, dacă în perioada de revocare, la OSIM sunt identificate documente de natură să modifice aceste hotărâri.
(2) Revocarea din oficiu conform prevederilor art. 29 din lege se face de către comisia de examinare care a luat hotărârea.
(3) Dacă se constată că hotărârile comisiei de examinare conţin erori materiale sau omisiuni, în special privind datele de identificare a inventatorului, solicitantului sau titularului, comisia de examinare va dispune îndreptarea acestora, fără revocarea hotărârii.
(4) Menţiunea revocării din oficiu a hotărârii se înscrie în Registrul comisiilor de examinare din serviciul în care s-a luat hotărârea.
(5) Motivarea revocării din oficiu se consemnează de către preşedintele comisiei de examinare într-un proces-verbal care se ataşează la dosarul cererii de brevet.
(6) După revocarea hotărârii conform prevederilor alin. (1), comisia de examinare va lua o nouă hotărâre privind cererea de brevet imediat după soluţionarea cauzelor care au determinat revocarea hotărârii.

SECŢIUNEA a 5-a
Apărarea drepturilor privind invenţiile

ARTICOLUL 55
Pregătirea şedinţei comisiei de reexaminare

(1) În aplicarea prevederilor art. 53 din lege, contestaţiile, inclusiv cele având ca obiect limitarea brevetului, formulate în baza prevederilor art. 51 din lege, precum şi cererile de revocare, formulate în baza prevederilor art. 52 din lege, sunt soluţionate de comisia de reexaminare alcătuită din:
a) preşedinte;
b) unul sau 3 examinatori cu minimum 5 ani vechime în examinare; şi
c) un consilier juridic din cadrul Departamentului apeluri.
(2) Preşedintele îl va desemna ca raportor al cauzei pe examinator, în cazul comisiilor formate din 3 membri, sau pe unul dintre cei 3 examinatori, în cazul comisiilor formate din 5 membri.
(3) Preşedintele comisiei de reexaminare este directorul general al OSIM sau, prin delegarea de competenţă, şeful Departamentului apeluri; secretariatul comisiei de reexaminare este asigurat de o persoană din cadrul acestui departament.
(4) Membrii comisiilor de reexaminare nu pot lua parte la soluţionarea niciunei contestaţii sau cereri de revocare dacă au un interes personal în contestaţia dezbătută sau dacă au participat, ca examinatori sau membri ai comisiei de examinare, la examinarea cererii de brevet de invenţie la care se referă contestaţia.
(5) Raportorul, în urma studierii documentaţiei cererii de brevet de invenţie şi a dosarului, va întocmi un studiu preliminar al cazului, în care va evidenţia argumentele formulate de părţi şi va menţiona probele cele mai relevante invocate.
(6) Raportorul va analiza şi punctul de vedere transmis de examinatorul dosarului, exprimat în situaţia în care, în raport cu elementele avute în vedere la luarea hotărârii contestate, au apărut alte documente. Punctul de vedere al examinatorului va fi solicitat odată cu înştiinţarea părţilor.
(7) Şedinţa de soluţionare a cauzei se desfăşoară cu ascultarea părţilor; desfăşurarea procedurilor orale, precum şi depunerea de probe vor fi consemnate de către secretar într-o condică de şedinţă.
(8) În soluţionarea cazului, comisia de reexaminare va da posibilitatea părţilor să-şi prezinte şi să îşi susţină punctul de vedere pe baza materialelor probatorii depuse în dosar, fie personal, fie prin mandatar autorizat sau avocat, pe baza împuternicirii avocaţiale.
(9) Când comisia de reexaminare constând din 3 membri consideră că natura contestaţiei sau a cererii de revocare necesită ca respectiva comisie să fie constituită din 3 membri examinatori, un preşedinte şi un jurist, decizia de lărgire a comisiei va fi luată cel mai târziu la primul termen stabilit pentru soluţionarea cazului.

ARTICOLUL 56
Competenţe ale comisiei de reexaminare în cazul hotărârilor luate în
examinarea preliminară

(1) Contestaţiile privind hotărârile luate în examinarea preliminară referitoare la:
a) cererile de brevet de invenţie;
b) cererile de acordare a protecţiei tranzitorii;
c) prioritatea revendicată;
d) repuneri în situaţia anterioară;
e) revalidarea brevetelor de invenţie;
f) înscrieri de transmiteri de drepturi, se soluţionează de către o comisie de reexaminare formată din 3 membri, dintre care 2 jurişti din cadrul Direcţiei contencios, cooperare internaţională, şi un examinator din cadrul Serviciului examinare preliminară; preşedintele comisiei se deleagă de către directorul general al OSIM, iar secretariatul acesteia se asigură de către o persoană din cadrul Direcţiei contencios, cooperare internaţională.
(2) În timpul şedinţei de soluţionare a contestaţiei comisia de reexaminare poate să solicite orice lămuriri sau documente care sunt necesare pentru soluţionarea contestaţiilor.
(3) Comisia de reexaminare hotărăşte admiterea sau respingerea contestaţiei.

ARTICOLUL 57
Contestaţia şi cererea de revocare

(1) Contestaţia prin care va fi sesizată comisia de reexaminare se va face în scris şi va conţine următoarele elemente:
a) numele şi domiciliul sau denumirea şi sediul persoanei care a formulat contestaţia;
b) obiectul contestaţiei;
c) motivele în fapt şi temeiurile în drept pe care se bazează contestaţia;
d) prezentarea dovezilor pe care se sprijină contestaţia;
e) semnătura persoanei care a formulat contestaţia.
(2) Contestaţia se va raporta la motivele pe care se întemeiază hotărârea contestată şi va fi însoţită de dovezile în susţinerea acesteia şi de dovada achitării taxei de contestaţie.
(3) Când dovezile constau în înscrisuri, se vor prezenta copii de pe aceste acte. Dacă înscrisurile sunt redactate într-o limbă străină, se vor depune traduceri ale acestora în limba română, certificate de partea care le depune.
(4) Contestaţia având ca obiect limitarea brevetului conform prevederilor art. 51 alin. (2) din lege va conţine motivele pentru care acesta doreşte restrângerea întinderii protecţiei acordate.
(5) Cererea de revocare a brevetului se va face în scris şi va conţine aceleaşi elemente ca şi contestaţia. Titularul brevetului de invenţie în cauză va putea depune un răspuns la cererea de revocare cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen stabilit pentru şedinţa de soluţionare a cererii.
(6) Contestaţia, precum şi înscrisurile însoţitoare se depun în două exemplare, iar cererea de revocare şi eventualul răspuns, precum şi înscrisurile însoţitoare vor fi depuse în atâtea copii câte părţi sunt plus două copii pentru comisia de reexaminare şi, respectiv, comisia de examinare.
(7) Cu cel puţin 5 zile înainte de primul termen stabilit pentru şedinţa de soluţionare a cauzei, comisia de examinare poate depune la dosar punctul de vedere conform prevederilor art. 55 alin. (6).

ARTICOLUL 58
Procedura de soluţionare a contestaţiilor şi cererilor de revocare

(1) Cererea de revocare se comunică de secretarul comisiei de reexaminare titularului brevetului în cauză, care poate depune în termenul acordat de comisie un răspuns şi eventuale documente pentru susţinere. Un exemplar se comunică şi comisiei de examinare.
(2) Răspunsul dat conform prevederilor alin. (1) se notifică persoanei care a formulat cererea de revocare de către secretarul comisiei de reexaminare.
(3) Contestaţia şi cererea de revocare se comunică de secretarul comisiei de reexaminare şi Direcţiei brevete de invenţie din cadrul OSIM pentru luarea la cunoştinţă şi, după caz, pentru formularea unui punct de vedere.
(4) Cu cel puţin 14 zile înainte de termenul fixat pentru soluţionarea cazului, secretarul comisiei de reexaminare trimite invitaţii părţilor sau, după caz, reprezentanţilor acestora, prin poştă, cu confirmare de primire, pentru participare la şedinţă. Listele de şedinţe aprobate de directorul general al OSIM vor fi comunicate Direcţiei brevete de invenţie şi vor fi publicate pe internet cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei.
(5) În situaţia în care comisia de reexaminare constată că soluţionarea unui caz depinde de existenţa sau inexistenţa unui drept care face obiectul unei judecăţi sau când a început urmărirea penală pentru o infracţiune care ar avea implicaţii asupra hotărârii comisiei, aceasta poate suspenda soluţionarea cazului până la rămânerea definitivă a hotărârii din procesul penal.
(6) La luarea hotărârii asupra cazului, raportorul îşi va exprima primul opinia, urmat de cel mai nou membru în funcţie al comisiei de reexaminare, ultimul pronunţându-se preşedintele.
(7) La luarea hotărârii preşedintele rezumă opţiunile posibile în legătură cu hotărârea şi le supune la vot; voturile vor fi exprimate în ordinea prevăzută la alin. (6), în prezenţa tuturor membrilor.
(8) Hotărârea comisiei de reexaminare va fi adoptată cu voturile majorităţii membrilor acesteia; opiniiile divergente vor fi menţionate în finalul hotărârii.

ARTICOLUL 59
Hotărârile comisiei de reexaminare

(1) În cazul contestaţiilor, comisia de reexaminare poate hotărî:
a) admiterea, în parte sau în tot, a contestaţiei, modificarea hotărârii de respingere, respectiv desfiinţarea acesteia şi trimiterea cazului în examinarea de fond pentru continuarea procedurii de examinare, în limitele de competenţă precizate în hotărârea comisiei de reexaminare;
b) admiterea contestaţiei, desfiinţarea hotărârii de acordare şi trimiterea cazului în examinarea de fond pentru continuarea procedurii de examinare, în limitele de competenţă precizate în hotărârea comisiei de reexaminare;
c) admiterea contestaţiei şi a modificărilor solicitate de contestator în procedura de contestaţie, modificarea hotărârii de acordare şi transmiterea spre publicare a brevetului cu modificările admise de comisia de reexaminare;
d) respingerea contestatiei şi menţinerea hotărârii contestate.
(2) În cazul contestaţiei având ca obiect limitarea brevetului, comisia de reexaminare poate hotărî:
a) admiterea contestaţiei în baza revendicărilor amendate de solicitant, modificarea hotărârii de acordare a comisiei de examinare şi transmiterea spre publicare a brevetului cu modificările admise de comisia de reexaminare;
b) respingerea contestaţiei şi transmiterea spre publicare a brevetului de invenţie în forma acordată de comisia de examinare.
(3) În cazul cererilor de revocare, comisia de reexaminare poate hotărî:
a) admiterea cererii în tot şi revocarea brevetului de invenţie;
b) admiterea cererii de revocare în parte şi a revendicărilor amendate de titular în cadrul procedurii de revocare, menţinerea brevetului de invenţie în forma modificată de titular în procedura de revocare şi transmiterea spre republicare a brevetului;
c) admiterea în parte a cererii, menţinerea brevetului în forma modificată în urma hotărârii comisiei de reexaminare şi transmiterea spre publicare a brevetului;
d) respingerea cererii de revocare şi menţinerea brevetului de invenţie în forma modificată de titular în procedura de revocare şi transmiterea spre republicare a brevetului;
e) respingerea cererii de revocare şi menţinerea brevetului de invenţie în forma acordată de comisia de examinare.
(4) După pronunţare, se redactează hotărârea, care se semnează de către preşedinte şi membri.
(5) Hotărârile comisiei de reexaminare se vor comunica părţilor în copie conformă cu originalul; hotărârea, întocmită într-un singur exemplar original, se depune de către secretar la dosarul de hotărâri ale comisiei şi se înscrie în condica de şedinţe.
(6) Dispoziţiile prezentului regulament referitoare la procedura de soluţionare a contestaţiilor şi cererile de revocare, precum şi cele referitoare la hotărârile comisiei de reexaminare se completează în mod corespunzător cu dispoziţiile Codului de procedură civilă.

SECŢIUNEA a 6-a
Eliberarea brevetului de invenţie

ARTICOLUL 60
Condiţii pentru eliberarea brevetului de invenţie

(1) În aplicarea prevederilor art. 30 alin. (1) şi (2) din lege, OSIM eliberează brevetul de invenţie titularului, după achitarea taxei de publicare, tipărire şi eliberare a acestuia, conform prevederilor art. 28 alin. (7) din lege.
(2) Brevetul de invenţie este însoţit de o notificare privind publicarea menţiunii hotărârii de acordare a acestuia conform prevederilor art. 28 alin. (9) din lege, precum şi de descrierea, revendicările şi desenele pe baza cărora s-a luat hotărârea. OSIM notifică titularului cu privire la elementele prevăzute în art. 36 alin. (1) care nu se publică şi transmite o copie a descrierii şi revendicărilor care urmează a fi publicate.
(3) În cazul în care brevetul de invenţie este în regim de coproprietate, în conformitate cu prevederile art. 84, acesta se eliberează cotitularului desemnat sau, în lipsa acestuia, primului cotitular menţionat, iar celorlalţi cotitulari li se eliberează câte un duplicat cu menţiunea „cotitular al brevetului de invenţie nr. …”; acest duplicat se eliberează fără plata unei taxe.
(4) În situaţia pierderii sau distrugerii originalului brevetului eliberat, titularului i se poate elibera un duplicat al brevetului, la cerere, cu plata taxei legale şi după publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, a menţiunii pierderii sau distrugerii.
(5) În aplicarea prevederilor art. 35 alin. (2) din lege, eliberarea duplicatului pentru inventatorul care nu este titular al brevetului nu este supusă plăţii taxelor.
(6) Totuşi, în situaţia pierderii sau distrugerii duplicatului, conform prevederilor alin. (5), inventatorului i se poate elibera, la cerere, un nou duplicat, numai după achitarea taxei legale.
(7) Pentru brevetele de invenţie revocate sau anulate în parte în baza prevederilor art. 52 alin. (2) şi art. 54 alin. (2) din lege, după achitarea taxei conform prevederilor alin. (1), OSIM eliberează un brevet de invenţie, în conformitate cu hotărârea comisiei de reexaminare sau, după caz, cu hotărârea definitivă şi irevocabilă a instanţei, şi publică în BOPI menţiunea eliberării brevetului.

SECŢIUNEA a 7-a
Menţinerea în vigoare a brevetului de invenţie

ARTICOLUL 61
Menţinerea în vigoare a brevetului de invenţie în perioada de protecţie

(1) În aplicarea prevederilor art. 43 alin. (2) din lege, pentru menţinerea în vigoare a brevetului de invenţie, taxa pentru un an de protecţie devine scadentă în prima zi a anului de protecţie respectiv, cu următoarele excepţii:
a) pentru primii 2 ani de protecţie, în care titularul nu datorează aceste taxe;
b) pentru perioada cuprinzând anii de protecţie următori primilor 2 ani, inclusiv anul următor anului în care s-a publicat menţiunea de acordare a brevetului de invenţie, când taxa se plăteşte în termen de 12 luni de la data publicării în BOPI a menţiunii acordării brevetului.
(2) Conform prevederilor art. 43 alin. (3) din lege, plata anticipată pentru o perioadă de până la 4 ani include şi plata pentru anul de protecţie pentru care trebuia să se facă această plată.
(3) În cazul în care taxa este platită anticipat, conform prevederilor alin. (2), această plată este considerată ca fiind valabilă, chiar dacă în perioada pentru care au fost plătite taxele cuantumul acestora a fost actualizat.
(4) Dacă în perioada pentru care taxa a fost plătită anticipat cu reducere este înregistrată o transmitere de drepturi conform prevederilor art. 45 din lege, odată cu transmiterea de drepturi se va plăti diferenţa până la nivelul cuantumului legal pentru anul de protecţie următor celui în care este publicată menţiunea înregistrării acestei transmiteri.
(5) Dacă plata diferenţei de taxă prevăzute la alin. (4) nu a fost facută odată cu înregistrarea la OSIM a actului de transmitere a dreptului, printr-o notificare se acordă titularului un termen de două luni pentru ca acesta să plătească diferenţa până la cuantumul taxei care trebuie achitată; în caz contrar titularul decade din drepturi.
(6) De îndată ce sunt îndeplinite condiţiile legale pentru menţinerea în vigoare a brevetului de invenţie, OSIM notifică aceasta titularului sau mandatarului autorizat, precum şi faptul că taxa de menţinere în vigoare nu se returnează, indiferent de modificările intervenite ulterior cu privire la regimul juridic al brevetului.
(7) În cazul în care, ca urmare a notificării faptului că urmează să se ia o hotărâre de acordare a brevetului de invenţie, solicitantul cere, din motive de incapacitate de plată a taxelor de publicare, tipărire şi eliberare şi, respectiv, de menţinere în vigoare, o prelungire a termenului de luare a hotărârii, se va notifica acordul privind această cerere; prelungirea termenului de luare a hotărârii nu poate fi mai mare de 12 luni de la data comunicării acordului şi se acordă o singură dată.
(8) Taxa pentru menţinerea în vigoare a brevetului de invenţie pentru un an de protecţie, care nu a fost plătită în condiţiile prevăzute la alin. (1), poate fi plătită cu o majorare de 50% până la sfârşitul unui termen de 6 luni de la data scadentă.
(9) În cazul prevăzut la alin. (1) lit. b) termenul de 6 luni menţionat la alin. (8) curge de la data la care s-a sfârşit termenul de 12 luni calculat de la data publicării menţiunii acordării şi eliberării brevetului de invenţie.
(10) Neplata taxei pentru menţinerea în vigoare a brevetului de invenţie pentru un an de protecţie, după expirarea termenului prevăzut la alin. (8) sau (9), atrage, conform prevederilor art. 43 alin. (3) din lege, decăderea titularului din drepturile conferite de brevet.
(11) În aplicarea prevederilor art. 39 alin. (3) din lege, plata poate fi făcută de către orice persoană, cu condiţia indicării datelor de identificare a acesteia şi a titularului, a numărului brevetului de invenţie, a titlului invenţiei care face obiectul protectiei prin brevet, a anului sau a perioadei pentru care se face plata taxei şi a înregistrării la OSIM a unei copii a documentului de plată şi a actelor prin care să se dovedească, dacă este cazul, îndeplinirea de către titular a condiţiilor de acordare a reducerii cuantumului.
(12) Dacă titularul sau mandatarul autorizat nu a achitat taxa de menţinere în vigoare până la sfârşitul termenului prevăzut la alin. (8) sau (9), iar plata a fost efectuată de către o altă persoană, conform prevederilor art. 39 alin. (3) din lege, atunci sunt îndeplinite condiţiile legale pentru menţinerea în vigoare a brevetului şi OSIM notifică în conformitate cu prevederile alin. (6).
(13) În cazul în care titularul decăzut din drepturile conferite de brevetul de invenţie cere la OSIM revalidarea acestuia şi sunt îndeplinite cerinţele art. 38 din lege, inclusiv este plătită taxa pentru menţinerea în vigoare datorată pentru perioada pentru care nu s-a făcut plata, OSIM hotărăşte printr-o comisie din cadrul Direcţiei brevete de invenţie asupra cererii de revalidare.
(14) Hotărârea privind revalidarea se înscrie în Registrul national al brevetelor de inventie, prevăzut la art. 67 alin. (9), se comunică titularului şi se publică în BOPI în termenul prevăzut la art. 37 din lege.
(15) Titularul poate contesta, conform prevederilor art. 51 alin. (1) din lege, hotărârea privind cererea de revalidare a brevetului.

ARTICOLUL 62
Procedura la OSIM în cazul anulării brevetului când o altă persoană
decât cea care figurează pe brevet este îndreptăţită la acordare

(1) În aplicarea prevederilor art. 66 alin. (1) din lege, în situaţia în care în urma unei acţiuni în anulare a brevetului, conform prevederilor art. 54 alin. (1) lit. e) din lege, OSIM eliberează brevetul persoanei îndreptăţite în următoarele condiţii:
a) persoana îndreptăţită comunică la OSIM hotărârea definitivă şi irevocabilă pentru a fi publicată în BOPI;
b) persoana îndreptăţită achită taxa de modificare a situaţiei juridice a brevetului, taxa de tipărire, publicare şi eliberare a acestuia, precum şi taxa de menţinere în vigoare la zi a brevetului.
(2) OSIM publică în BOPI hotărârea judecătorească definitivă şi irevocabilă, menţiunea eliberării brevetului şi înscrie aceste date în Registrul naţional al brevetelor de invenţie.

ARTICOLUL 63
Renunţarea titularului la drepturi

(1) Renunţarea de către titular la drepturile conferite de un brevet, care este în perioada de valabilitate, conform prevederii art. 38 alin. (1) din lege, se face prin înregistrarea la OSIM a unei cereri; OSIM ia act de renunţarea titularului dacă:
a) cererea este expresă, menţionează dacă renunţarea se face în tot sau în parte şi, după caz, precizează revendicările la care se face referire;
b) cererea este depusă după data la care menţiunea hotărârii de acordare a brevetului de invenţie a fost publicată în BOPI;
c) cererea este semnată de titular sau, în situaţia în care brevetul are mai mulţi cotitulari, cererea va fi semnată de fiecare dintre aceştia;
d) titularul face dovada că au fost respectate prevederile art. 38 alin. (2), (3) sau (5) din lege.
(2) Menţiunea renunţării la brevet se înscrie în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi se publică în BOPI în termen de 60 de zile de la data la care aceasta a fost înregistrată la OSIM.
(3) La cererea inventatorului, conform prevederilor art. 38 alin. (2) din lege, titularul transmite acestuia dreptul asupra brevetului în tot sau în parte, iar inventatorul sau inventatorii trebuie să înregistreze la OSIM o cerere semnată, pentru preluarea dreptului asupra brevetului, a actelor de renunţare şi de transmitere a dreptului la brevet în tot sau în parte, în original sau în copie autentificată, precum şi dovada de plată a taxei de modificare cu privire la regimul juridic al brevetului; OSIM înscrie transmiterea de drepturi în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi publică în BOPI menţiunea acesteia, conform prevederilor art. 45 alin. (3) din lege.

SECŢIUNEA a 8-a
Întinderea protecţiei conferite de brevetul de invenţie

ARTICOLUL 64
Interpretarea revendicărilor

(1) Dispozitiile art. 32 alin. (3) din lege nu trebuie interpretate ca semnificând faptul că:
a) întinderea protecţiei conferite de brevetul de invenţie este determinată în sensul strict şi literal al textului revendicărilor, descrierea şi desenele servind numai în scopul eliminării ambiguităţilor asupra revendicărilor;
b) revendicările servesc numai ca linii directoare şi că protecţia se extinde şi la ceea ce, după opinia unei persoane de specialitate care a analizat descrierea şi desenele, titularul brevetului a dorit să protejeze.
(2) Dispoziţiile art. 32 alin. (3) din lege trebuie, dimpotrivă, interpretate ca definind o poziţie între aceste extreme, care să asigure în acelaşi timp o protecţie echitabilă titularului şi un grad rezonabil de certitudine terţilor.
(3) În aplicarea prevederilor art. 32 alin. (3) din lege, caracteristicile utilizate în revendicări se consideră în sensul şi sfera pe care acestea le au în mod normal în domeniul stadiului tehnicii relevant, cu excepţia cazurilor în care descrierea prevede un alt inţeles dat al acestor caracteristici.
(4) În situaţia în care o revendicare defineşte un produs prin procedeul său de fabricaţie, acea revendicare va fi interpretată ca definind produsul în sine, cu caracteristicile conferite de procedeul de fabricaţie.
(5) În situaţia în care o revendicare defineşte un produs pentru o utilizare specifică, revendicarea va fi interpretată ca definind produsul limitat exclusiv la acea utilizare.
(6) În aplicarea prevederilor art. 33 alin. (6) din lege, un element este considerat echivalent unui element specificat în revendicări, dacă pentru o persoană de specialitate în domeniu este evident că prin utilizarea acestuia se obţine în mod esenţial acelaşi rezultat ca şi cel care se obţine prin elementul specificat în revendicări.
(7) La stabilirea întinderii protecţiei trebuie să fie avută în vedere orice precizare care o limitează în raport cu conţinutul revendicărilor, făcută de solicitant sau de titularul brevetului în timpul procedurilor referitoare la acordarea sau la validitatea brevetului.

ARTICOLUL 65
Întinderea protecţiei în funcţie de categoriile de brevete

(1) În aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) din lege, brevetul de invenţie având ca obiect un produs conferă o protecţie absolută, care cuprinde toate funcţiile, efectele, utilizările şi avantajele produsului ca obiect al invenţiei, chiar dacă acestea nu au fost indicate în descrierea de brevet.
(2) Protecţia prin brevetul având ca obiect un produs cuprinde produsul ca atare, independent de calea sau de modul de fabricaţie, astfel încât indicarea într-un exemplu de realizare a unei căi sau a unui proces de fabricaţie nu semnifică faptul că protecţia conferită de brevet se extinde doar la produsul astfel fabricat.
(3) În cazul în care produsul se defineşte prin procedeul său de fabricaţie, potrivit prevederilor art. 12 alin. (4), întinderea protecţiei este cea pentru produs, conform prevederilor alin. (1), valabilă însă numai pentru acele produse astfel definite.
(4) Pentru brevetul care are ca obiect un produs revendicat a fi limitat la un anumit scop cum ar fi dispozitive, mijloace etc, protecţia conferită se limitează numai la realizarea acelui scop.
(5) În aplicarea prevederilor art. 32 alin. (2) din lege, brevetul de invenţie având ca obiect un procedeu conferă o protecţie absolută faţă de orice utilizare sau oferire spre utilizare a procedeului brevetat, cuprinzând toate scopurile realizabile cu procedeul brevetat, chiar dacă acestea nu au fost indicate în descrierea de brevet.
(6) În aplicarea prevederilor alin. (5), dacă esenţa invenţiei având ca obiect procedeul brevetat se referă la o utilizare într-un anumit scop a unui produs, întinderea protecţiei prin brevet este limitată doar la utilizarea în scopul menţionat.

SECŢIUNEA a 9-a
Reprezentarea prin mandatar

ARTICOLUL 66
Reprezentarea în procedurile în faţa OSIM

(1) Solicitantul, titularul, cesionarul sau altă persoană interesată poate fi reprezentată pentru orice procedură privind o cerere de brevet de invenţie sau un brevet de invenţie printr-un mandatar autorizat exercitând profesia de consilier în proprietate industrială, fie independent, fie în cadrul unei forme de angajare prevăzute de Ordonanţa Guvernului nr. 66/2000 privind exercitarea profesiei de consilier în proprietate industrială, republicată.
(2) Când OSIM constată că un mandatar autorizat a fost desemnat pentru o cerere de brevet sau un brevet de invenţie, verifică dacă acesta figurează în listele publicate în BOPI şi înscrie în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sau, după caz, în Registrul naţional al brevetelor de invenţie menţiunile referitoare la desemnare.
(3) Orice menţiune referitoare la desemnarea unui mandatar, precum şi modificările cu privire la regimul juridic al acestuia ori la renunţarea la mandatul de reprezentare sunt înscrise, după caz, în unul dintre registrele prevăzute la alin. (2), la cererea scrisă şi semnată de către solicitant, titular, cesionar sau altă persoană interesată.
(4) Înscrierea de către OSIM a unei schimbări a mandatarului autorizat, desemnat într-o cerere de brevet de invenţie sau pentru un brevet de invenţie, ori a unei modificări a adresei acestuia este făcută sub condiţia plăţii taxei prevăzute de lege.
(5) Înscrierea mandatarului autorizat este radiată din oficiu de către OSIM dacă un nou mandatar autorizat este desemnat sau în cazul în care o schimbare de titular a fost înscrisă fără ca noul titular să îşi desemneze un mandatar autorizat.
(6) Când o cerere de brevet de invenţie a fost depusă la OSIM în mod direct de către solicitant, OSIM va notifica acestuia o listă a consilierilor în proprietate industrială, precum şi posibilitatea de a desemna o persoană din lista comunicată.
(7) În situaţia în care, deşi a fost desemnat un mandatar autorizat, una dintre procedurile prevăzute la art. 39 alin. (2) din lege a fost îndeplinită direct de solicitant, titular, cesionar sau altă persoană interesată, OSIM notifică mandatarului autorizat despre actele efectuate de către această persoană; de asemenea, OSIM comunică persoanei care a îndeplinit actele respective despre notificarea făcută mandatarului autorizat.

SECŢIUNEA a 10-a
Registre naţionale

ARTICOLUL 67
Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse şi
Registrul naţional al brevetelor de invenţie

(1) Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse şi Registrul naţional al brevetelor de invenţie, conform prevederilor art. 69 alin. (1) lit. c) din lege se formează şi se gestionează la OSIM.
(2) Registrele, conform prevederilor alin. (1), sunt menţinute pe suport hârtie sau parţial ori în totalitate în format electronic.
(3) În cazurile în care prevederile legale privind forma ori conţinutul unui document, din care trebuie înscrise date în registre, sau plata taxelor, în cuantumul şi la termenele legale, nu sunt respectate ori solicitarea din document nu este făcută de către persoana în drept, aşa cum este aceasta menţionată în registre, datele nu se înregistrează, despre aceasta se notifică solicitantului, titularului sau persoanei interesate.
(4) În aplicarea prevederilor art. 15 alin. (6) din lege, cererile de brevet de invenţie care îndeplinesc prevederile art. 15 alin. (1) din lege sunt înscrise în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse, în ordinea crescătoare a numărului la care este asociată data de depozit.
(5) Pentru înscrierea datelor în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse, se preiau datele numai din documente originale sau având valoare de original şi se transcriu întocmai.
(6) OSIM eliberează, în condiţiile legii şi ale prezentului regulament, la cererea oricărei persoane, orice document solicitat, în copie sau, după caz, un extras al unei înscrieri din Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse, dacă a fost plătită taxa de certificare şi eliberare a unui document oficial.
(7) Datele care se înscriu în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sunt următoarele:
a) numărul cererii de brevet de invenţie şi data de depozit;
b) data înregistrării la OSIM a unei cereri de brevet înregistrate pe cale naţională, dacă aceasta este diferită de data de depozit;
c) numărul şi data de depozit ale cererii internaţionale şi data deschiderii fazei naţionale, pentru o cerere internaţională pentru care s-a deschis faza naţională;
d) dacă cererea de brevet a rezultat în urma revizuirii unei cereri internaţionale, conform prevederilor art. 31, datele referitoare la cererea internaţională care a fost revizuită;
e) dacă cererea de brevet a rezultat din transformarea unei cereri de brevet european în cerere de brevet naţional, numărul cererii de brevet naţional şi numărul cererii de brevet european, data de depozit, conform Convenţiei brevetului european, şi data la care s-a produs transformarea cererii;
f) titlul invenţiei;
g) codul de clasificare atribuit, conform sistemului internaţional de clasificare a brevetelor;
h) datele de identificare a solicitantului, conform prevederilor art. 14 alin. (1) lit. b) din lege;
i) datele de identificare a inventatorului şi, dacă este cazul, alte date pe care acesta le declară;
j) adresa pentru corespondenţa indicată de solicitant;
k) datele de identificare a mandatarului autorizat desemnat de către solicitant;
l) dacă este revendicată o prioritate, data, numărul şi statul în care a fost înregistrată cererea anterioară a cărei prioritate este revendicată;
m) dacă cererea a rezultat prin divizare, numărul şi data de depozit ale cererii din care a rezultat aceasta;
n) data publicării cererii şi temeiul legal în baza căruia s-a făcut publicarea;
o) numărul, data şi felul hotărârilor luate cu privire la cerere în cadrul OSIM;
p) date privind actul de certificare a depunerii materialului biologic la autoritatea de depozit internaţională, conform prevederilor art. 18 alin. (2) din lege;
r) transmiterile de drepturi înregistrate, conform prevederilor art. 45 şi art. 46 alin. (1) din lege;
s) alte modificări înregistrate în situaţia juridică a cererii de brevet;
t) înregistrarea unei contestaţii sau cereri de revocare;
u) datele privind depunerea certificatului de expoziţie conform prevederilor art. 28 alin. (1);
v) datele privind întreruperea sau suspendarea procedurii ori a unei prelungiri de termen.
(8) Datele privind cererile de brevet de invenţie înscrise în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse devin accesibile publicului de la data publicării cererii conform prevederilor art. 23 din lege şi pot fi consultate la sediul OSIM.
(9) Registrul naţional al brevetelor de invenţie, conform prevederilor alin. (1), are o sectiune pentru brevetele de invenţie acordate pe cale naţională, o secţiune pentru brevete europene cu efecte în România şi o secţiune pentru brevetele care conferă protecţie tranzitorie.
(10) În Registrul naţional al brevetelor de invenţie – Secţiunea pentru brevete de invenţie acordate pe cale naţională se înscriu următoarele:
a) numărul brevetului de invenţie, numărul şi data de depozit ale cererii de brevet de invenţie pe baza căreia s-a acordat brevetul;
b) în cazul în care brevetul este acordat în baza unei cereri înregistrate pe cale naţională, data depunerii la OSIM a cererii de brevet, dacă aceasta este diferită de data de depozit;
c) în cazul în care brevetul este acordat în baza unei cereri internaţionale pentru care s-a deschis faza naţională, numărul şi data de depozit ale cererii internaţionale şi data deschiderii fazei naţionale;
d) în cazul în care brevetul este acordat în baza unei cereri de brevet european transformate în cerere de brevet naţional, numărul cererii de brevet european, data de depozit, conform Convenţiei brevetului european şi data la care cererea de brevet european s-a transformat în cerere de brevet naţională;
e) titlul invenţiei;
f) indicele de clasificare atribuit, conform sistemului internaţional de clasificare a brevetelor;
g) datele de identificare a inventatorului şi titularului de brevet;
h) adresa pentru corespondenţă indicată de titular;
i) datele de identificare a mandatarului autorizat desemnat de către titular;
j) dacă este revendicată o prioritate, data, numărul şi statul sau organizaţia unde a fost înregistrată cererea anterioară a cărei prioritate este revendicată;
k) data publicării cererii şi temeiul legal în baza căruia s-a făcut publicarea;
l) menţiunea hotărârii de acordare a brevetului, conform prevederilor art. 28 alin. (1) din lege;
m) menţiunea numărului revendicărilor şi a celui al figurilor din brevetul de invenţie;
n) menţiunea hotărârii judecătoreşti, rămasă definitivă şi irevocabilă, referitoare la persoana care are dreptul la brevet;
o) data eliberării brevetului de invenţie, conform prevederilor art. 30 alin. (2) din lege;
p) documentele de plată a taxelor de tipărire şi de menţinere în vigoare şi cuantumul acestora;
q) menţiunea decăderii din drepturi a titularului prin neplata taxelor şi data publicării acesteia;
r) menţiunea hotărârii de revalidare a brevetului, rămasă definitivă şi irevocabilă, conform prevederilor art. 37 din lege;
s) menţiunea renunţării, în tot sau în parte, la dreptul la brevet, conform prevederilor art. 38 alin. (6) din lege;
ş) menţiunea hotărârii definitive şi irevocabile de anulare în tot sau în parte a brevetului de invenţie, conform prevederilor art. 54 alin. (3) din lege;
t) clasificarea informaţiilor referitoare sau în legătură cu invenţia care face obiectul brevetului de invenţie, conform prevederilor art. 40 alin. (2) şi (3) din lege şi ale art. 7;
ţ) repunerea în situaţia anterioară, conform prevederilor art. 44 din lege;
u) transmiterea în tot sau în parte a dreptului la brevet sau a drepturilor care decurg din brevet, conform prevederilor art. 45 din lege;
v) licenţele obligatorii, conform prevederilor art. 50 din lege;
w) menţiunile hotărârilor definitive şi irevocabile, conform prevederilor art. 57 alin. (4) din lege;
x) modificările dintr-o hotărâre definitivă şi irevocabilă referitoare la calitatea de inventator, de titular de brevet sau la alte drepturi născute din brevetul de invenţie şi data publicării menţiunii hotărârii;
y) menţiunea hotărârii definitive şi irevocabile, referitoare la faptul că o altă persoană decât titularul din brevetul de invenţie este indreptăţită la acordarea brevetului, conform prevederilor art. 66 alin. (1) din lege şi data publicării menţiunii hotărârii.
(11) În Registrul naţional al brevetelor de invenţie – Secţiunea pentru brevete europene cu efecte în România se înscriu datele cu privire la situaţia juridică a acestora.
(12) La data primirii unui exemplar dintr-o hotărâre luată cu privire la o cerere de brevet de invenţie sau la un brevet de invenţie, menţiunea acesteia se înscrie în registre sau, după caz, se face rectificarea corespunzătoare în datele din registre; despre rectificarea făcută se va face referire în orice document eliberat care este copia sau extrasul unei înscrieri în registre.
(13) Registrele reprezintă dovada oricărei date înscrise în acestea.
(14) Orice persoană interesată poate cere îndreptarea unor erori materiale sau omisiuni în înscrierile din Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sau, după caz, Registrul naţional al brevetelor de invenţie.
(15) După înregistrarea cererii privind îndreptarea şi până la soluţionarea acesteia, OSIM nu eliberează niciun document care este o copie sau un extras al unei înscrieri în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sau, după caz, Registrul naţional al brevetelor de invenţie.
(16) OSIM poate să solicite orice lămuriri sau documente care sunt necesare în susţinerea cererii prevăzute la alin. (15).
(17) În cazul în care au existat îndreptări ale unor erori sau omisiuni în înscrierile din Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sau, după caz, Registrul naţional al brevetelor de invenţie, acestea vor fi evidenţiate în orice document eliberat care reprezintă copia sau extrasul unei înscrieri din registru.

CAPITOLUL III
Invenţii biotehnologice

SECŢIUNEA 1
Generalităţi

ARTICOLUL 68
Definiţii

(1) Invenţiile biotehnologice, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) lit. a), b) şi c) din lege, sunt invenţiile care se referă la un produs care constă din sau care conţine material biologic ori care se referă la un procedeu prin care este obţinut, prelucrat sau utilizat materialul biologic.
(2) Material biologic, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) lit. a) din lege, înseamnă orice material care conţine informaţia genetică şi care este autoreproductibil sau reproductibil într-un sistem biologic.
(3) Procedeu microbiologic, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) lit. c) din lege, este orice procedeu prin care se obţine un material microbiologic, în care se utilizează un material microbiologic, sau care implică o intervenţie asupra unui material microbiologic.
(4) Prin autoritate de depozit internaţională, la care se face referire în prevederile art. 18 alin. (2) din lege, se înţelege o instituţie de depozit care asigură primirea, acceptarea, conservarea microorganismelor şi remiterea de eşantioane ale acestora, şi care a dobândit statutul de autoritate internaţională de depozit conform prevederilor art. 7 din Tratatul de la Budapesta.
(5) Soiul de plante, în înţelesul prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din lege, reprezintă orice grup de plante aparţinând unui taxon botanic având cel mai scăzut rang cunoscut care, independent de îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea unui brevet de soi, poate fi:
a) definit prin expresia caracterelor, rezultând dintr-un anumit genotip sau dintr-o anumită combinare de genotipuri;
b) distinct faţă de orice alt grup de plante, prin expresia a cel puţin unuia dintre caracterele prevăzute la lit. a);
c) considerat ca o entitate, cu privire la capacitatea sa de a fi reprodus ca atare; este considerat soi şi hibridul cu formele parentale.
(6) Rasa de animale, în înţelesul prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din lege, reprezintă un grup de indivizi din cadrul unei specii de animale cu caractere biochimice, fiziologice şi ecologice comune, stabile, fixate ereditar şi care se disting clar de alte grupe de indivizi din cadrul aceleiaşi specii.
(7) Plantele sau animalele modificate genetic în înţelesul prevederilor art. 7 alin. (2) lit. b) din lege se definesc prin cel puţin o genă funcţională care a fost introdusă în genomul acestora şi/sau prin caracteristicile noi dobândite şi nu prin genom în totalitatea lui.
(8) Un procedeu de obţinere a plantelor sau animalelor este esenţial biologic dacă se referă în întregime la fenomene naturale, aşa cum sunt încrucişarea sau selecţia.

SECŢIUNEA a 2-a
Brevetabilitate

ARTICOLUL 69
Obiectul invenţiilor biotehnologice

(1) Invenţiile biotehnologice pot avea ca obiect un produs sau un procedeu, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (1) din lege.
(2) Produsele pot fi materiale biologice definite la art. 68 alin. (2) şi plante sau animale modificate genetic, definite la art. 68 alin. (7).
(3) Materialele biologice prevăzute la alin. (2) cuprind:
a) microorganisme care sunt izolate din mediul lor natural sau obţinute prin procedee ce induc mutaţii ori modificate genetic la nivelul genotipului şi care se caracterizează prin încadrare taxonomică, precum şi prin trăsături morfologice şi biochimice, termenul „microorganisme” cuprinzând bacterii şi alte organisme în general unicelulare, cu dimensiuni microscopice, care pot fi manipulate şi înmulţite în laborator, virusuri şi plasmide, fungi unicelulari, inclusiv drojdii, alge, protozoare, precum şi celule umane, animale şi vegetale;
b) gene sau vectori, care se caracterizează prin succesiunea de nucleotide sau cu trimitere la procedeul lor de obţinere, la o figură cum este harta de restricţie, respectiv la un număr de depozit al unei linii de celule-gazdă care le conţine; sau
c) proteine sau anticorpi monoclonali, care se caracterizează prin succesiunea de aminoacizi ori printr-o combinaţie de parametri, cum ar fi: sursa de obţinere, greutatea moleculară şi o proprietate funcţională.
(4) Procedeele microbiologice definite conform prevederilor art. 68 alin. (3) se caracterizează prin:
a) materii prime, etape şi condiţii de lucru, încadrare taxonomică, trăsături morfologice şi biochimice ale noului material microbiologic rezultat, în cazul obţinerii unui material microbiologic; sau
b) materii prime, etape şi condiţii de lucru, încadrare taxonomică, trăsături morfologice şi biochimice ale materialului microbiologic utilizat, în cazul în care materialul biologic serveşte ca mijloc de realizare a procedeului sau ca materie primă.

ARTICOLUL 70
Invenţii biotehnologice brevetabile

(1) Sunt brevetabile, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) lit. a) din lege, invenţiile care au ca obiect un material biologic, definit la art. 68 alin. (2).
(2) Materialul biologic prevăzut la alin. (1) poate fi izolat din mediul natural şi utilizat în scopuri practice sau poate fi produs prin orice procedeu tehnic.
(3) Sunt brevetabile, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) lit. b) din lege, invenţiile care se referă la plante sau animale, dacă posibilitatea tehnică de realizare a invenţiei nu se limitează la un anumit soi de plante sau la o anumită rasă de animale, definite la art. 68 alin. (5) şi (6).
(4) Sunt brevetabile, în conformitate cu prevederile art. 7 alin. (2) lit. c) din lege, invenţiile care se referă la un procedeu microbiologic definit la art. 68 alin. (3) sau la un alt procedeu tehnic ori un produs obţinut prin intermediul unui astfel de procedeu, produsul fiind altul decât soiul de plante sau rasa de animale obţinute pe această cale.

ARTICOLUL 71
Excepţii de la brevetabilitate

(1) În aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. a) din lege, nu se acordă brevet de invenţie, în special pentru invenţiile biotehnologice care au ca obiect:
a) procedee de clonare a fiinţei umane;
b) procedee de modificare a identităţii genetice a unei linii germinale a fiinţei umane;
c) utilizări de embrioni umani în scopuri industriale ori comerciale; sau
d) procedee de modificare a identităţii genetice a animalelor, de natură să le provoace suferinţe fără niciun beneficiu medical substanţial pentru om sau animal, precum şi pentru animalele rezultate din astfel de procedee.
(2) Excepţia prevăzută la alin. (1) lit. c) nu se referă la invenţiile cu scop terapeutic sau de diagnostic care se aplică embrionului uman dacă sunt utile acestuia.
(3) Nu se acordă brevet de invenţie, în conformitate cu prevederile art. 9 lit. b) din lege, pentru soiuri de plante şi rase de animale definite la art. 68 alin. (5) şi (6) sau pentru procedee esenţial biologice, definite la art. 68 alin. (8), pentru obţinerea plantelor sau animalelor.
(4) În aplicarea prevederilor art. 9 alin. (1) lit. b) din lege, nu se acordă protecţie prin brevet de invenţie pentru soiuri de plante sau rase de animale, chiar dacă soiurile de plante sau rasele de animale sunt obţinute prin intermediul procedeelor microbiologice.

ARTICOLUL 72
Invenţii având ca obiect corpul uman şi elementele sale

(1) Un element izolat al corpului uman sau produs în alt mod printr-un procedeu tehnic, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene, potrivit prevederilor art. 7 alin. (2) lit. d) din lege, poate constitui o invenţie brevetabilă chiar dacă structura acelui element este identică cu structura unui element natural.
(2) Corpul uman în diferitele stadii ale formării şi dezvoltării sale, precum şi simpla descoperire a unuia dintre elementele sale, inclusiv secvenţa sau secvenţa parţială a unei gene, potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) lit. c) din lege, nu pot constitui invenţii brevetabile.
(3) În aplicarea prevederilor art. 13 alin. (2) din lege, aplicabilitatea industrială a unei secvenţe sau a unei secvenţe parţiale a unei gene se va expune în mod concret în cererea de brevet de invenţie, prin indicarea funcţiei specifice a secvenţei sau secvenţei parţiale.

SECŢIUNEA a 3-a
Depozit de material biologic

ARTICOLUL 73
Condiţii pentru invenţii care se referă la un material biologic

(1) Dacă o invenţie se referă la un material biologic sau la utilizarea unui material biologic, la care publicul nu a avut acces şi care nu poate fi descris în cererea de brevet de invenţie într-un mod care să permită unei persoane de specialitate în domeniu să realizeze invenţia, aceasta poate fi considerată ca fiind dezvăluită, conform prevederilor art. 18 alin. (1) din lege, numai dacă:
a) un eşantion de material biologic a fost depus anterior datei de depozit a cererii sau a priorităţii recunoscute, la o autoritate de depozit internaţională;
b) cererea de brevet de invenţie, aşa cum a fost înregistrată, conţine informaţiile relevante de care dispune solicitantul cu privire la caracteristicile materialului biologic;
c) în cererea de brevet de invenţie se indică autoritatea de depozit internaţională şi numărul de ordine al materialului biologic depus.
(2) Dacă materialul biologic a fost depus de către o altă persoană decât solicitantul, în cererea de brevet de invenţie trebuie să fie menţionate numele şi adresa deponentului, iar la OSIM este necesar să se depună un document care să dovedească faptul că deponentul l-a autorizat pe solicitant să se refere în cerere la materialul biologic depus şi să dovedească faptul că a consimţit fără rezerve şi irevocabil să pună la dispoziţia publicului materialul depus, în conformitate cu prevederile art. 74.
(3) Informaţiile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi, după caz, la alin. (2) pot fi comunicate:
a) într-un termen de 16 luni de la data de depozit sau, dacă o prioritate este revendicată, de la data priorităţii, termenul fiind considerat respectat dacă informaţiile sunt comunicate până la încheierea pregătirilor tehnice în vederea publicării cererii de brevet de invenţie;
b) până la data prezentării solicitării de publicare a cererii de brevet de invenţie, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (3) din lege;
c) este aplicabil acel termen care expiră primul.
(4) După comunicarea acestor informaţii se consideră că solicitantul consimte fără rezerve şi în mod irevocabil să pună la dispoziţia publicului materialul biologic depus, în conformitate cu prevederile art. 74.

ARTICOLUL 74
Accesibilitatea depozitului de material biologic

(1) Începând de la data publicării cererii de brevet de invenţie, materialul biologic depus conform prevederilor art. 73 este accesibil, pe baza unei cereri, oricărei persoane, accesibilitatea fiind îndeplinită, sub rezerva art. 75, prin remiterea unui eşantion de material biologic depus persoanei interesate.
(2) Remiterea eşantionului de material biologic depus, prevăzută la alin. (1), se face numai în cazul în care persoana interesată se angajează, în faţa solicitantului sau a titularului de brevet, să nu pună la dispoziţia terţilor materialul biologic sau un material biologic derivat şi să nu utilizeze acest material biologic decât în scopuri experimentale până la data la care cererea de brevet de invenţie este, după caz, respinsă, retrasă sau considerată ca fiind retrasă, cu excepţia cazului în care solicitantul sau titularul de brevet renunţă în mod expres la un astfel de angajament.
(3) Angajamentul de a nu utiliza materialul biologic decât în scopuri experimentale nu este aplicabil în cazul în care solicitantul utilizează acest material pentru o exploatare care rezultă dintr-o licenţă obligatorie.
(4) Expresia licenţă obligatorie prevăzută la alin. (3) include licenţele din oficiu şi orice drept de utilizare în interesul publicului a unei invenţii brevetate.
(5) Prin material biologic derivat, în înţelesul prevederilor alin. (2), se înţelege orice material care prezintă caracteristicile esenţiale ale materialului depus pentru realizarea invenţiei.
(6) Cererea prevăzută la alin. (1), însoţită de dovada plăţii taxei de certificare a unui document oficial, este adresată OSIM, care certifică atât înregistrarea unei cereri de brevet de invenţie referitoare la un depozit de material biologic, cât şi faptul că persoana interesată sau expertul desemnat de către aceasta în conformitate cu prevederile art. 75 este îndreptăţit pentru remiterea unui eşantion din acest material.
(7) Cererea prevăzută la alin. (1) poate fi adresată OSIM şi după acordarea brevetului de invenţie.
(8) OSIM transmite atât autorităţii de depozit internaţionale, cât şi solicitantului sau titularului de brevet o copie a cererii prevăzute la alin. (1), însoţită de certificarea prevăzută la alin. (6).

ARTICOLUL 75
Desemnarea unui expert

(1) Până la terminarea pregătirilor tehnice în vederea publicării cererii de brevet, solicitantul cererii de brevet poate informa OSIM că:
a) până la publicarea menţiunii hotărârii de acordare a brevetului de invenţie, în conformitate cu prevederile art. 23 alin. (4) din lege; sau, după caz,
b) pe o durată de 20 de ani începând de la data de depozit a cererii de brevet de invenţie, dacă aceasta este respinsă, retrasă sau considerată retrasă, accesul prevăzut la art. 74 nu poate fi realizat decât prin remiterea unui eşantion de material biologic unui expert desemnat de către persoana interesată.
(2) Ca expert poate fi desemnată:
a) orice persoană fizică, cu condiţia ca persoana interesată, conform prevederilor alin. (1), să facă dovada că, la data înregistrării cererii pentru remiterea eşantionului, desemnarea expertului are acordul solicitantului cererii de brevet de invenţie;
b) orice persoană fizică, care este recunoscută ca expert de către OSIM.
(3) Desemnarea prevăzută la alin. (2) este însoţită de o declaraţie a expertului prin care acesta îşi asumă angajamentul faţă de solicitant în conformitate cu prevederile art. 74, şi că, fie până la data la care brevetul de invenţie expiră, fie până la data prevăzută la alin. (1) lit. b), cererea de brevet de invenţie poate fi respinsă, retrasă sau considerată retrasă, persoana interesată fiind considerată ca un terţ.

ARTICOLUL 76
Nou depozit de material biologic

Dacă materialul biologic depus în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) nu mai este accesibil la autoritatea de depozit internaţională recunoscută, nu se consideră că s-a produs o întrerupere a disponibilităţii sale dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii:
a) se constituie un nou depozit în conformitate cu Tratatul de la Budapesta; şi
b) este transmisă la OSIM, într-un termen de 4 luni de la data noului depozit, o copie a documentului emisă de autoritatea de depozit internaţională, prin care se confirmă primirea noului depozit şi în care este menţionat numărul cererii sau al brevetului de invenţie.

ARTICOLUL 77
Conţinutul descrierii

Conţinutul descrierii unei invenţii din domeniul biotehnologiei se încadrează în prevederile incluse la art. 16 şi art. 73 alin. (1).

ARTICOLUL 78
Descrierea invenţiei referitoare la microorganisme

(1) Dacă obiectul invenţiei se referă la o nouă tulpină de microorganism, descrierea invenţiei trebuie să conţină, în cadrul exemplului de realizare a invenţiei, pe lângă trăsăturile morfologice şi biochimice ale microorganismului şi cel puţin un procedeu de obţinere a acestui microorganism; de asemenea, în descriere trebuie indicate: încadrarea taxonomică a microorganismului, numărul de ordine şi data de înregistrare a microorganismului la autoritatea de depozit internaţională, precum şi denumirea autorităţii de depozit internaţionale la care a fost depus microorganismul.
(2) Dacă obiectul invenţiei se referă la un produs care conţine un microorganism sau este obţinut printr-un procedeu în care intervine un microorganism ori la un procedeu în care intervine un microorganism, descrierea invenţiei trebuie să conţină în exemplul de realizare încadrarea taxonomică, trăsăturile morfologice şi biochimice ale microorganismului, denumirea microorganismului, numărul de ordine şi data de înregistrare a microorganismului la autoritatea de depozit internaţională, precum şi denumirea autorităţii de depozit internaţionale la care a fost depus microorganismul folosit.

ARTICOLUL 79
Descrierea invenţiei referitoare la secvenţe de aminoacizi
sau nucleotide

(1) Dacă obiectul invenţiei se referă la secvenţe de aminoacizi sau nucleotide, descrierea, după prezentarea exemplelor de realizare a invenţiei, trebuie să conţină o listă de secvenţe conform unei reprezentări standardizate a secvenţelor de aminoacizi sau nucleotide.
(2) OSIM poate solicita, pe lângă documentele scrise ale cererii de brevet de invenţie, lista de secvenţe prevăzute la alin. (1), pe un suport de date care poate fi citit prin intermediul unui calculator, listă care trebuie să fie însoţită de o declaraţie din care să reiasă că informaţia înregistrată pe acest suport este identică cu lista de secvenţe scrisă din cadrul descrierii.
(3) Dacă o listă de secvenţe este înregistrată sau corectată după data de înregistrare, solicitantul cererii de brevet trebuie să depună o declaraţie că lista de secvenţe înregistrată sau corectată nu depăşeşte depozitul iniţial.
(4) O listă de secvenţe de aminoacizi sau nucleotide depusă după data de depozit poate constitui partea lipsă a descrierii, caz în care OSIM va acorda o nouă dată de depozit în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (9).

CAPITOLUL IV
Drepturi

ARTICOLUL 80
Excepţii privind încălcarea drepturilor

În aplicarea prevederilor art. 34 alin. (1) lit. e) din lege, nu constituie încălcarea drepturilor prevăzute la art. 32 şi 33 din lege:
a) desfăşurarea testelor şi studiilor necesare în scopul obţinerii autorizaţiei de punere pe piaţă a unui medicament, precum şi cerinţele practice care rezultă din acestea;
b) folosirea în învăţământ a informaţiei conţinute în brevet;
c) actele privitoare la cercetarea şi dezvoltarea informaţiei conţinute în brevet, cu condiţia ca acestea să fie destinate exclusiv experimentelor sau studiilor ce urmăresc evaluarea datelor tehnice din brevet.

SECŢIUNEA 1
Transmiterea drepturilor

ARTICOLUL 81
Cesiunea şi licenţa

(1) În aplicarea prevederilor art. 45 alin. (1) din lege, cesiunea este totală dacă poartă asupra totalităţii drepturilor de exploatare conferit de brevet totalitatea invenţiei brevetate. Cesiunea este parţială dacă este limitată numai la anumite drepturi conferite de brevet ori numai la o anumită parte a invenţiei protejată prin brevet.
(2) Dreptul de prioritate poate fi transmis prin cesiune numai cu acordul părţilor.
(3) Cesiunea poate fi limitată în timp.
(4) Cesiunea parţială conduce la un regim de coproprietate asupra brevetului de invenţie.
(5) Licenţa este exclusivă când licenţiatorul se obligă să nu mai transmită drepturile cu privire la exploatarea invenţiei şi altor persoane.
(6) În cazul licenţei exclusive, dacă nu se prevede altfel, licenţiatorul îşi conservă dreptul de exploatare a invenţiei.
(7) Licenţa este neexclusivă dacă licenţiatorul îşi rezervă posibilitatea de a acorda dreptul la exploatarea invenţiei şi altor persoane.
(8) În aplicarea prevederilor art. 45 alin. (1) din lege licenţa este totală dacă poartă asupra totalităţii drepturilor de exploatare, totalităţii invenţiei brevetate şi întregului teritoriu; licenţa poate fi limitată la o durată mai mică decât durata de protecţie a brevetului de invenţie.
(9) Licenţiatul poate acorda sublicenţe numai cu consimţământul licenţiatorului.
(10) Dacă în contractul de licenţă nu este stipulat altfel, licenţiatul nu poate introduce în justiţie o acţiune în contrafacere fără consimţământul titularului brevetului.
(11) Prin excepţie de la prevederile alin. (10) beneficiarul unei licenţe exclusive poate introduce o acţiune în contrafacere, dacă, după ce a notificat titularului brevetului actele în contrafacere de care a luat cunoştinţă, acesta nu a acţionat în termenul solicitat de licenţiat.
(12) Dacă titularul brevetului nu exploatează invenţia sau dacă această exploatare nu este suficientă pe teritoriul României, importul obiectului brevetului de către titular este considerat ca o exploatare a brevetului în România.
(13) În cazul transmiterilor de drepturi înregistrate de către un solicitant sau titular străin, OSIM poate cere, după caz, o traducere în limba română a exemplarului original ori a copiei autentificate a contractului de transmitere de drepturi.

ARTICOLUL 82
Licenţe obligatorii

(1) Tribunalul Bucureşti poate acorda o licenţă obligatorie în condiţiile prevăzute la art. 46 din lege.
(2) În situaţii de urgenţă naţională sau în alte situaţii de extremă urgenţă, în vederea acordării unei licenţe obligatorii nu este necesar ca persoana interesată care solicită instituirea licenţei obligatorii să facă dovada faptului că s-a încercat obţinerea unei licenţe contractuale.
(3) O persoană interesată poate solicita instituirea unei licenţe obligatorii numai dacă la data cererii în justiţie există o cerere de brevet de invenţie publicată şi pentru care OSIM nu a luat o hotărâre de respingere ori nu a fost retrasă sau considerată ca fiind retrasă ori există un brevet de invenţie in vigoare pe teritoriul României.
(4) Beneficiarul licenţei obligatorii nu are calitatea de a intenta o acţiune în contrafacere.
(5) Tribunalul Bucureşti decide şi cu privire la retragerea, întinderea, durata licenţei obligatorii, precum şi la remuneraţia cuvenită titularului.
(6) În cazul în care invenţia din cererea de brevet de invenţie sau din brevetul de invenţie, pentru care s-a acordat o licenţă obligatorie, conţine informaţii clasificate, conform prevederilor art. 40 din lege, acestea îşi vor menţine în continuare caracterul atribuit.
(7) Obiectul unei licenţe obligatorii îl constituie numai informaţia conţinută în cererea de brevet de invenţie sau în brevetul de invenţie.
(8) În cazul în care titularul nu achită taxele anuale, pentru a menţine în vigoare brevetul, taxele vor fi achitate de beneficiarul licenţei obligatorii.
(9) Este asimilată unei transmiteri înregistrarea schimbării de titular rezultată din absorbţia, fuziunea, divizarea sau dizolvarea unei persoane juridice.

ARTICOLUL 83
Licenţe obligatorii acordate în cazul brevetelor dependente

(1) În cazul unei licenţe obligatorii autorizate în condiţiile prevederilor art. 46 alin. (7) din lege titularul brevetului anterior are dreptul la o licenţă de exploatare a brevetului acordat în baza cererii ulterioare.
(2) În cazul în care un brevet nu poate fi exploatat fără să aducă atingere drepturilor conferite de un alt brevet acordat pentru o cerere de brevet a cărei dată de depozit este anterioară, referirea prevăzută la art. 46 alin. (7) lit. c) din lege priveşte faptul că utilizarea autorizată în raport cu brevetul anterior este neîntreruptă, cu excepţia cazului în care dreptul la brevetul ulterior este cedat.
(3) O licenţă obligatorie pentru un brevet poate fi exploatată fără să aducă atingere drepturilor conferite de un alt brevet acordat în baza unei cereri a cărei dată de depozit este anterioară celei în baza căreia a fost acordat brevetul care face obiectul licenţei; licenţa obligatorie poate fi cerută cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 46 alin. (1) din lege, în acest caz fiind aplicabile şi prevederile art. 82 alin. (9).
(4) În scopul înscrierii în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi publicării în BOPI, persoana interesată va comunica la OSIM decizia Tribunalului Bucureşti cu privire la licenţa obligatorie.

ARTICOLUL 84
Coproprietatea asupra unei cereri sau a unui brevet de invenţie

(1) În situaţia în care un brevet aparţine în comun mai multor titulari, fiecare dintre aceştia este coproprietar şi, în această situaţie, exploatarea invenţiei poate fi făcută în baza unui acord scris al coproprietarilor privind modul de exploatare.
(2) Dacă nu există un acord scris al coproprietarilor privind modul de exploatare a invenţiei, fiecare dintre coproprietari poate exploata invenţia în propriul său profit, sub rezerva de a-i despăgubi în mod echitabil pe ceilalţi coproprietari care nu exploatează în mod personal invenţia sau care nu au acordat licenţe de exploatare; în lipsa unui acord, despăgubirea este stabilită de instanţă, potrivit dreptului comun.
(3) Fiecare dintre coproprietari poate acţiona în contrafacere în propriul său profit; coproprietarul care acţionează în contrafacere trebuie să notifice acţiunea celorlalţi coproprietari.
(4) Fiecare dintre coproprietari poate să acorde unui terţ o licenţă de exploatare neexclusivă, în profitul său, sub rezerva de a-i despăgubi în mod echitabil pe ceilalţi coproprietari care nu exploatează în mod personal invenţia sau care nu au acordat licenţă de exploatare; în lipsa unui acord, această despăgubire este stabilită de instanţă, potrivit dreptului comun.
(5) O licenţă de exploatare exclusivă nu poate fi acordată decât cu acordul tuturor coproprietarilor sau în baza unei sentinţe judecătoreşti definitive şi irevocabile.
(6) Fiecare coproprietar poate, în orice moment, să cedeze cota sa parte din proprietatea asupra brevetului.
(7) Coproprietarii dispun de un drept de preferinţă, ce trebuie exercitat într-un termen de 3 luni cu începere de la notificarea intenţiei de cedare a brevetului; în lipsa unui acord cu privire la preţul asupra cotei-părţi cesionate, preţul va fi stabilit de instanţa judecătorească, potrivit dreptului comun.
(8) Coproprietarul unui brevet poate să notifice celorlalţi coproprietari că renunţă, în beneficiul celorlalţi, la cota sa parte; cu începere de la data înscrierii renunţării în Registrul naţional al brevetelor de invenţie, respectivul coproprietar nu mai are nicio obligaţie faţă de ceilalţi coproprietari; în urma renunţării, ceilalţi coproprietari îşi repartizează cota-parte asupra căreia s-a renunţat, în afară de situaţia în care părţile au convenit altfel.
(9) Dispoziţiile alin. (1)-(8) se aplică prin asimilare şi în cazul coproprietăţii asupra unei cereri de brevet de invenţie.

SECŢIUNEA a 2-a
Înscrieri de drepturi

ARTICOLUL 85
Înscrierea în Registrul naţional al brevetelor de invenţie a schimbării
solicitantului sau titularului

(1) Înscrierea schimbării solicitantului sau a titularului în Registrul naţional al brevetelor de invenţie se face pe baza unei cereri scrise, depuse la OSIM, de către titularul anterior, noul titular sau, după caz, mandatarul autorizat.
(2) Când schimbarea titularului rezultă dintr-un contract, cererea va fi însoţită de o copie a contractului sau a unui extras din acesta, certificată pentru conformitate cu originalul de către un notar public.
(3) Când schimbarea titularului rezultă prin absorbţia, fuziunea, divizarea sau dizolvarea unei persoane juridice, cererea va fi însoţită de o copie a documentului făcând această dovadă şi care este certificată pentru conformitate cu originalul de către un notar public.
(4) În situaţiile prevăzute la alin. (2) şi (3), dacă schimbarea vizează numai pe unul sau o parte din cotitulari şi nu pe toţi cotitularii, la cerere se va anexa un document semnat de ceilalţi cotitulari, care să conţină acordul expres al acestora cu privire la noul titular.
(5) Când schimbarea titularului s-a produs prin efectul legii sau în baza unei hotărâri judecătoreşti, cererea va indica acest lucru şi va fi însoţită de documentul care dovedeşte această schimbare.
(6) Cererea este considerată a fi depusă numai după plata taxei prevăzute de lege.
(7) O singură cerere este suficientă chiar dacă schimbarea se referă la mai multe cereri sau brevete ale aceleiaşi persoane, dacă:
a) schimbarea solicitantului sau titularului este aceeaşi pentru toate cererile şi toate brevetele;
b) numerele cererilor şi brevetelor sunt indicate în cerere;
c) taxele legale au fost achitate pentru fiecare cerere de brevet de invenţie indicată sau pentru brevetele acordate.
(8) OSIM poate solicita dovezi suplimentare atunci când nu există certitudine privind veridicitatea indicaţiilor din cerere sau din orice document privind înscrierea titularului ori a corectitudinii oricărei traduceri necesare înscrierii.
(9) OSIM examinează, pe baza documentelor depuse, îndeplinirea condiţiilor legale privind cererea de înscriere şi hotărăşte, după caz, admiterea sau respingerea acesteia, în termen de 30 de zile de la depunerea cererii la OSIM; termenul de 30 de zile poate fi prelungit în mod corespunzător de OSIM atunci când se apreciază ca fiind necesară depunerea de alte documente sau informaţii.
(10) Înscrierea schimbării solicitantului sau titularului se înregistrează, după caz, în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sau în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi se publică în BOPI în luna imediat următoare celei în care a fost făcută înscrierea.
(11) Dispoziţile prezentei reguli sunt aplicabile prin asimilare şi în cazul înscrierii unei schimbări a solicitantului unei cereri de brevet de invenţie.

ARTICOLUL 86
Înscrierea de licenţe sau de constituire a unor garanţii reale

(1) Cererea de înscriere a unei licenţe se prezintă în scris, sub semnătură, de către titular sau beneficiarul licenţei şi va conţine următoarele elemente:
a) o solicitare expresă de înscriere a licenţei;
b) numărul brevetului sau al brevetelor la care se referă licenţa;
c) numele şi adresa titularului;
d) numele şi adresa beneficiarului licenţei;
e) indicarea caracterului exclusiv sau neexclusiv al licenţei ori alte indicaţii cu privire la tipul licenţei;
f) denumirea statului în care beneficiarul licenţei are o întreprindere industrială sau comercială reală şi serioasă, aşa cum este prevăzut la art. 3 din Convenţia de la Paris;
g) data acordării şi durata licenţei.
(2) Cererea este considerată a fi depusă numai după plata taxei prevăzute de lege.
(3) Dispoziţiile alin. (1) şi (2) sunt aplicabile prin asimilare, după cum urmează:
a) cererilor de înscriere a constituirii unei garanţii reale purtând asupra unei cereri de brevet de invenţie sau brevet;
b) cererilor de radiere a înscrierii unei licenţe sau a constituirii unei garanţii reale purtând asupra unei cereri de brevet de invenţie sau brevet.
(4) Cererea de înscriere a licenţei va fi însoţită de copia contractului de licenţă sau copia unui extras al acestuia, certificată pentru conformitate cu originalul de către un notar public.
(5) Când licenţa este acordată în baza unei hotărâri judecătoreşti sau rezultă prin efectul legii, cererea de înscriere a licenţei va fi însoţită de hotărârea rămasă definitivă şi irevocabilă.
(6) În cazul constituirii unei garanţii reale cererea de înscriere va fi însoţită de copia legalizată a actului de constituire a garanţiei.
(7) Taxa pentru înscrierea unei garanţii reale este aceeaşi din punctul de vedere al cuantumului şi al termenului cu taxa percepută pentru înscrierea licenţelor.
(8) Cererea de licenţă obligatorie, formulată în temeiul prevederilor art. 46 alin. (1) şi (2) din lege, va fi însoţită de justificarea faptului că solicitantul licenţei nu a putut obţine de la proprietarul brevetului o licenţă de exploatare şi că este capabil să exploateze invenţia de o manieră serioasă şi efectivă.
(9) Dispoziţiile art. 85 alin (8)-(10) sunt aplicabile prin asimilare şi în cazul înscrierii licenţelor şi constituirii garanţiilor reale.
(10) La cererea uneia dintre părţi licenţele, sublicenţele, constituirea unei garanţii reale, precum şi măsurile de executare silită se înscriu, după caz, în Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sau în Registrul naţional al brevetelor de invenţie şi se publică în BOPI în luna imediat următoare celei în care a fost făcută înscrierea.
(11) Dispoziţiile prezentei reguli sunt aplicabile şi înscrierii licenţelor şi constituirii de garanţii reale privind cererile de brevet de invenţie.

ARTICOLUL 87
Anularea înscrierilor din registrele naţionale OSIM

(1) Înscrierea unei cesiuni, licenţe, sublicenţe sau înscrierea constituirii unei garanţii reale poate fi anulată din Registrul naţional al cererilor de brevet de invenţie depuse sau, după caz, din Registrul naţional al brevetelor de invenţie la solicitarea scrisă a uneia dintre persoanele interesate.
(2) Cererea de anulare a înscrierii din registru va conţine:
a) numele şi adresa solicitantului anulării înscrierii;
b) elementele de identificare a cererii de brevet de invenţie sau a brevetului la care se referă cererea de anulare a înscrierii unui drept conform prevederilor art. 85 şi 86;
c) precizări asupra dreptului a cărui înscriere se solicită a fi anulată.
(3) Cererea va fi însoţită de documentele care dovedesc încetarea dreptului înscris sau de o declaraţie din care să rezulte că beneficiarul dreptului înscris şi titularul dreptului sunt de acord cu anularea înscrierii.
(4) Cererea este considerată ca fiind depusă numai după plata unei taxe al cărei cuantum este egal cu cel prevăzut pentru înregistrarea unei modificări referitoare la transmiteri de drepturi.

CAPITOLUL V
Invenţiile salariaţilor

ARTICOLUL 88
Dreptul salariatului la brevet de invenţie

(1) În conformitate cu prevederile art. 3 din lege, dreptul la brevet de invenţie aparţine inventatorului sau succesorului său în drepturi.
(2) În cazul în care inventatorul este salariat, în baza prevederilor art. 5 din lege, dreptul la brevetul de invenţie aparţine acestuia în următoarele situaţii:
a) invenţia a fost creată în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din lege şi există o clauză contractuală prin care dreptul la brevet de invenţie aparţine salariatului;
b) invenţia a fost creată în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din lege şi nu există o clauză contrară într-un contract privind invenţiile salariatului;
c) invenţia realizată de salariat în timpul contractului individual de muncă nu este în legătură cu activitatea unităţii, nu a fost creată prin exercitarea funcţiei acestuia, nici prin cunoaşterea sau folosirea tehnicii ori mijloacelor specifice sau a datelor existente în unitate şi nici nu a fost creată cu ajutorul material al unităţii;
d) invenţia a fost creată în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (2) din lege şi există o clauză prin care dreptul la brevetul de invenţie aparţine inventatorului;
e) invenţia se încadrează în una dintre situaţiile prevăzute la art. 5 alin. (5) din lege şi salariatul a informat în scris unitatea, conform prevederilor art. 91, dar unitatea nu a depus cererea de brevet la OSIM în termen de 60 de zile de la data informării şi nu există o altă convenţie între părţi.

ARTICOLUL 89
Dreptul unităţii la brevet de invenţie

În cazul în care inventatorul este salariat, în baza prevederilor art. 5 din lege dreptul la brevet de invenţie aparţine unităţii în următoarele situaţii:
a) invenţia a fost creată în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din lege în cadrul unui contract cu misiune inventivă şi nu există o prevedere contractuală care să dea inventatorului dreptul la brevet de invenţie, contractul cu misiune inventivă fiind un contract individual de muncă încheiat la angajare, un contract de muncă reînnoit, care prevede o misiune inventivă sau un act adiţional la contractul de muncă individual existent, dacă intervine o misiune inventivă; misiunea inventivă va face obiectul unei clauze distincte a contractului, prin care se stabilesc, în mod explicit, domeniul tehnic, problema sau problemele tehnice pentru a căror rezolvare salariatul se angajează să le soluţioneze cu aport creativ corespunzător funcţiei sale;
b) invenţia a fost creată în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din lege şi nu există o clauză contrară prin care inventatorul are drept la brevet de invenţie în cadrul unui contract de cercetare, acesta putând prevedea o clauză prin care dreptul la eliberarea brevetului de invenţie aparţine fie unităţii care a comandat cercetarea, fie unităţii de cercetare, fie ambelor unităţi; dacă în contractul de cercetare nu este prevăzută o asemenea clauză, dreptul la brevet de invenţie aparţine unităţii care a comandat cercetarea;
c) invenţia a fost creată în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din lege şi există, într-un contract încheiat cu salariatul, o clauză prin care dreptul la brevet de invenţie aparţine unităţii.

ARTICOLUL 90
Relaţiile dintre salariaţii inventatori şi unitatea în care lucrează

(1) Salariatul autor al unei invenţii trebuie să informeze în scris conducătorul unităţii în care lucrează asupra invenţiei create în condiţiile prevăzute la art. 5 alin. (3) din lege.
(2) În cazul în care invenţia a fost creată de mai mulţi inventatori, informarea va fi făcută în comun de toţi inventatorii sau de imputernicitul acestora.
(3) Informarea va conţine suficiente date pentru a permite unităţii să aprecieze încadrarea invenţiei în una dintre categoriile prevăzute la art. 5 din lege şi la prezentul articol.
(4) Informarea va conţine:
a) obiectul invenţiei şi domeniul de aplicare;
b) condiţiile în care a fost creată invenţia;
c) încadrarea invenţiei în prevederile art. 5 din lege, făcută de salariatul inventator.
(5) Informarea trebuie însoţită de o descriere a invenţiei, în cazul în care unitatea are dreptul la brevetul de invenţie; descrierea va expune invenţia revendicată, ţinându-se cont de stadiul tehnicii, soluţia propusă şi un exemplu de realizare.
(6) Informarea cu privire la invenţie se face personal, cu număr de înregistrare la unitate, prin scrisoare recomandată, astfel încât să poată constitui un mijloc de probă al informării unităţii, cu respectarea prevederilor legii speciale.
(7) Termenul de 60 de zile prevăzut la art. 5 alin. (5) din lege începe să curgă de la data înregistrării informării însoţite de descriere.
(8) Dacă unitatea şi salariatul nu au ajuns la o înţelegere privind dreptul la brevet de invenţie, litigiul este de competenţa instanţelor judecătoreşti, conform prevederilor art. 63 alin. (1) din lege; în acest caz, în vederea asigurării protecţiei invenţiei, cererea de brevet de invenţie va fi depusă la OSIM de către inventator înainte sau după sesizarea instanţei judecătoreşti, cu obligaţia acestuia de a informa unitatea.
(9) Încălcarea, în toate cazurile, a obligaţiei de informare reciprocă atrage răspunderea potrivit dreptului comun pentru prejudiciile cauzate, conform prevederilor art. 5 alin. (4) din lege.
(10) Unitatea şi salariatul, pe tot parcursul procedurii până la publicarea cererii de brevet de invenţie, se vor abţine de la orice divulgare a invenţiei.
(11) În cazul unei invenţii create în condiţiile prevederilor art. 5 alin. (1) lit. b) din lege, pentru care dreptul la brevet de invenţie aparţine salariatului, acesta are obligaţia să facă, conform prevederilor art. 5 alin. (6) din lege, prima ofertă de licenţă sau cesiune unităţii al cărei angajat este.
(12) Unitatea, ca urmare a ofertei, trebuie să îşi manifeste interesul pentru preluarea de drepturi în termen de 3 luni de la ofertă, în cadrul unui contract încheiat cu salariatul său.
(13) Dacă în acest interval unitatea nu şi-a exprimat interesul, inventatorul, titular al brevetului, are dreptul de a exploata invenţia sa pe bază de contract cu orice terţ.
(14) Dacă unitatea şi-a manifestat interesul, dar nu s-a ajuns la o înţelegere privind preţul contractului, litigiul se soluţionează de instanţele judecătoreşti potrivit prevederilor art. 5 alin. (6) din lege.
(15) Ministerul Apărării, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi Serviciul Român de Informaţii pot emite instrucţiuni interne referitoare la proceduri privind aplicarea legii şi prezentului regulament pentru invenţiile create în domeniul lor de activitate.

ARTICOLUL 91
Drepturile băneşti ale inventatorilor salariaţi

(1) În cazul invenţiilor pentru care dreptul la brevet aparţine unităţii, conform prevederilor art. 5 alin. (1) lit. a) din lege inventatorul salariat are dreptul la o remuneraţie suplimentară independentă de salariul de încadrare, remuneraţie stabilită prin contractul cu misiune inventivă sau într-un act adiţional la contractul individual de muncă.
(2) În cazul în care invenţia a fost creată în cadrul unui contract de cercetare, remuneraţia suplimentară cuvenită salariatului inventator se va negocia cu unitatea al cărei angajat este, prin act adiţional la contractul individual de muncă, potrivit prevederilor art. 5 alin. (2) din lege.
(3) Drepturile patrimoniale ale inventatorului salariat, potrivit prevederilor art. 36 din lege, se stabilesc pe bază de contract şi se acordă în funcţie de efectele economice şi/sau sociale rezultate în perioada de valabilitate a brevetului din exploatarea brevetului sau în funcţie de aportul economic al invenţiei şi numai pentru perioada de exploatare a acesteia.
(4) La negocierea clauzelor contractului prevăzut la art. 36 din lege se vor avea în vedere, în special, următoarele:
a) drepturile băneşti corespunzând efectelor economice, inclusiv cele derivând din efectele sociale pe perioada de calcul al profitului, nu pot fi inferioare valorilor din următorul tabel:

Efectele economice/ sociale (E) (lei) Drepturi băneşti (lei)
E <= 40.000 E x 15%, dar nu mai puţin de 2.000
40.000 < E <= 200.000  6.000 + E x 10%
200.000 < E <= 400.000  26.000 + E x 8%
400.000 < E <= 800.000  58.000 + E x 6% E > 800.000 106.000 + E x 4%

b) restituirea cheltuielilor, direct către inventator, pentru toate documentaţiile tehnice sau economice, proiecte, studii, cercetări cu prototipuri, dacă acestea au fost efectuate de inventator pentru aplicarea invenţiei;
c) indexarea drepturilor băneşti cu indicele de inflaţie oficial între data efectuării plăţii şi data finalizării negocierii.
(5) La stabilirea efectelor economice se vor avea în vedere şi diferenţa de costuri, eliminarea sau reducerea importurilor, reducerea costului investiţiilor.
(6) La evaluarea avantajelor sociale se vor avea în vedere şi reducerea toxicităţii locului de muncă, reducerea poluării mediului înconjurător, reducerea efortului fizic al personalului de exploatare, disponibilizarea în alte scopuri a unor utilaje importante şi altele asemenea, cum ar fi diferenţa de costuri, eliminarea sau reducerea importurilor.
(7) Drepturile băneşti se stabilesc pentru fiecare invenţie brevetată şi se repartizează pe inventatori corespunzător inţelegerii autentificate dintre aceştia.
(8) Dacă părţile nu ajung la o înţelegere în urma negocierilor, litigiul este de competenţa instanţelor judecătoreşti.

ARTICOLUL 92
Depozitarea în regim nepublic a unor documente

(1) În conformitate cu prevederile art. 69 lit. f) din lege, OSIM efectuează servicii de depozitare în regim nepublic a unor documente care reprezintă creaţii intelectuale. Documentul poate conţine informaţii privind în special creaţii care se încadrează în prevederile art. 8 alin. (1) din lege.
(2) Documentul conform prevederilor alin. (1) se depune la OSIM într-un plic închis şi poate reprezenta o modalitate pentru a proba data la care autorul creaţiei intelectuale a depozitat documentul care cuprinde descrierea creaţiei sale.
(3) Pe baza documentului conţinut în plic nu este acordat un titlu de proprietate industrială.
(4) Modalitatea de depunere a plicului la OSIM, înscrierea în Registrul de evidenţă a documentelor în regim nepublic şi păstrarea depozitului se vor face în baza instrucţiunilor emise de directorul general şi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ARTICOLUL 93
Dispoziţii tranzitorii şi finale

(1) În aplicarea prezentului regulament directorul general al OSIM emite instrucţiuni care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) Cererile de brevet de invenţie depuse la OSIM în condiţiile Legii nr. 64/1991 privind brevetele de invenţie, republicată, pentru care nu a fost luată o hotărâre de acordare sau de respingere, se soluţionează potrivit noilor reglementări.

Răspunde și tu